Treceți la conținutul principal

Nadejda Krupskaia, femeia din umbra lui Lenin, și ciudata relație a cuplului cu Inessa Armand

Nadejda Krupskaia

Nadejda Krupskaia s-a născut pe 26 februarie 1869 și s-a cunoscut cu Lenin la Sankt Peterburg în ianuarie 1894, pe când era profesoară la o școală serală pentru muncitori. Locuia cu mama sa, Elizaveta Vasilievna, văduva unui fost ofițer de armată.
La puțin timp după exilarea lui Lenin la Șușenskoe, în Siberia, pentru propaganda revoluționară, Nadejda a fost exilată și ea pentru delicte asemănătoare la Ufa, în sudul Munților Urali. Lenin a făcut o cerere la Departamentul Poliției ca acesta să aprobe venirea Nadejdei, logodnica sa, la Șușenskoe.
Nadejda Krupskaia
Pe 10 iulie 1898, cei doi s-au căsătorit, iar la insistențele Elizavetei Vasilievna, mama Nadejdei, s-a oficiat și o slujbă religioasă. De-a lungul întregii căsnicii, Nadejda Krupskaia a fost considerată echilibrată și blândă și a avut rolul de asistent personal al soțului ei. Se pare că femeia suferea de boala Basedow-Graves, care apare din cauza hipersecreției de hormoni tiroidieni la adult, motiv pentru care nu a putut avea copii.
În relația conjugală a lui Lenin cu Krupskaia s-a aflat însă aproape în permanență o altă femeie. Inessa Armand, fiica unui cântăreț de operă francez, Theodore Stephan, și a Nathaliei Wild, o englezoaică cu cetățeanie franceză, făcuse o vizită la Moscova, în 1879, la mătușa ei, care era profesoară de franceză și muzică.
Inessa s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Armand, fiul unui negustor
Inessa Armand
bogat și a trăit în următorii opt ani la Moscova. S-a îngrijit în această perioadă de cei cinci copii pe care i-a avut cu soțul ei, a citit, a călătorit, s-a ocupat de acte de caritate, a deschis o școală pentru copiii țăranilor. Brusc, în 1905, și-a părăsit soțul pentru fratele mai tânăr al acestuia, Vladimir.
Apoi s-a implicat în activitățile ilegale ale Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia, a distribuit materiale de propagandă considerate subversive și în 1907 a fost arestată și condamnată la doi ani de exil la Arhanghelsk. Ea a fost urmată în exil de Vladimir, fratele soțului legitim, dar acesta din urmă s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a plecat la tratament în Elveția, unde a și murit în 1909.
În 1909, după eliberarea din exil, Inessa a părăsit Rusia și s-a înscris la Universitatea din Bruxelles, apoi s-a mutat la Paris, unde l-a cunoscut pe Lenin și pe alți bolșevici care trăiau în exil. Din acest moment, ea a trăit aproape nedespărțită de Lenin și soția acestuia, Nadejda.
Nadeja Krupskaia (centru) in anii '30
Inessa Armand s-a reîntors în Rusia în iulie 1912, pentru a ajuta la organizarea luptei bolșevicilor pentru pătrunderea în Dumă. Două luni mai târziu, a fost arestată din nou și a fost închisă pentru o jumătate de an, iar la eliberare, în august 1913, s-a dus să locuiască alături de Lenin și soția acestuia, Nadejda Krupskaia, în Galiția.
Nadejda Krupskaia si Lenin in 1922
După abdicarea țarului Nicolae al II-lea, Inessa s-a aflat în trenul cu care Lenin și alți 26 de revoluționari ruși din exil s-au întors la Sankt Petersburg, iar la finalul Revoluției din Octombrie, Inessa Armand a devenit director al Jenotdel, o organizație care milita pentru egalitatea femeilor în partidul comunist și în sindicate, dar la scurtă vreme, în timpul unui concediu în nordul Caucazului, s-a îmbolnăvit de holeră și a murit pe 24 septembrie 1920.
Nu după mult timp, starea de sănătate a idolului ei politic, Vladimir Ilici, va începe să se deterioreze. În mai 1922, Lenin a avut primul atac cerebral, a rămas parțial paralizat și rolul său în guvern a început să se diminueze. După al doilea atac din decembrie 1922, Lenin a demisionat din funcțiile politice, iar în martie 1923, a suferit al treilea atac, a rămas țintuit la pat și nu a mai putut vorbi.
Vladimir Ilici Lenin a murit pe 21 ianuarie 1924 și la puțin timp după deces au început să circule zvonuri conform cărora ar fi suferit de sifilis. Soția lui, Krupskaia, deși era foarte respectată în interiorul partidului, a fost izolată politic de Stalin și de sprijinitorii acestuia după moartea lui Lenin.
Nadejda Krupskaia a trăit până pe 27 februarie 1939, la vârsta de 70 de ani, și a fost înmormântată în necropola din zidul Kremlinului.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia

Moştenitorii Iranului de altădată: Frumoasele soţii ale şahului Mohammad Reza Pahlavi

Cele trei regine ale Iranului: Fawzia, Soraya şi Farah Mohammad Reza Șah Pahlavi s-a n ă scut pe 26 octombrie 1919 în Teheran şi a fost fiul şahului Reza Pahlavi al Persiei și ultimul monarh al Iranului. Tânărul şah a primit o educație occidentală și, prin urmare, a fost un prieten al Statelor Unite și al statelor din vestul Europei.  Când Mohammad Reza a împlinit 11 ani, tatăl său l-a înscris la Institut Le Rosey, un internat elvețian, pentru studii suplimentare. Mohammad a plecat în Elveția pe 7 septembrie 1931, unde cursurile se ţineau în limba franceză, fiind primul prinţ moştenitor iranian care a fost trimis în străinătate pentru a fi educat.  S-a întors în ţara natală pentru a obține diploma de bacalaureat în 1936 şi, după revenirea în Iran, a fost înregistrat l a academia militară din Teheran, unde a rămas înscris până în 1938, absolvind ca locotenent. Regina Fawzia După absolvire, Mohammad Reza a fost repede promovat la gradul de căpitan, rang pe care l-

ANNE FRANK, FETIȚA-SIMBOL A VICTIMELOR NAZISMULUI

  Anne s-a născut pe 12 iunie 1929 în Frankfurt, fiind cea de-a doua fiică a lui Otto Frank și a lui Edith Frank și a avut o soră care era cu trei ani mai mare, Margot Frank. Familia Frank, evrei reformați, locuia într-un cartier cu oameni de diferite credințe, Anne având prietene romano-catolice, protestante și evreice. Părinții nu erau stricți în ceea ce privește tradițiile religioase, cea mai religioasă dintre ei fiind mama, Edith, iar Otto, care avea o bibliotecă vastă, se ocupa îndeaproape de educația fetelor, îndemnându-le să citească. După ce naziștii au ajuns la putere în Germania, Otto Frank a hotărât să deschidă o filială a firmei pe care o avea, Opekta, la Amsterdam, în Olanda. Inițial, tatăl familiei s-a mutat singur la Amsterdam în 1933, iar Edith și fetele l-au urmat în februarie 1934. Patru ani mai târziu, în 1938, Otto a înființat, împreună cu Herman van Pels, tot evreu, exilat din Osnabrück, o a doua firmă, Pectacon, care vindea mirodenii. În mai 1940 Olanda a fo