Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2020

Acum 100 de ani, cea mai gravă epidemie din istorie României: 300.000 de oameni au murit de tifos exantematic

Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 din Europa de Est și Uniunea Sovietică a reprezentat pentru România cea mai mare epidemie din istoria sa. Valul îmbolnăvirilor a pornit din Regatul Serbiei în 1914, a ajuns în Europa de Est și pe teritoriul fostului Imperiu Rus până în 1922, lăsând în urmă, numai în Rusia, între 2,5 și 3 milioane de morți. Epidemia a ucis în Regatul României 300.000 de oameni. Numărului i se alătură victimele din Basarabia, Bucovina și Transilvania. Printre cei răpuși de tifos exantematic pe câmpul de luptă în perioada de evoluție a epidemiei se numără aproape 350 de medici, adică o cincime din corpul medical și 1.000 de sanitari români, 4 medici francezi și un număr mare de infirmiere din Misiunea Militară Franceză. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în București au fost semnalate cazuri de tifos chiar înainte de Războiul de Independență mai ales în penitenciare, unde reprezenta principala boală. În timpul asediului Vidinului, a izbucnit prim

Nadejda Krupskaia, femeia din umbra lui Lenin, și ciudata relație a cuplului cu Inessa Armand

Nadejda Krupskaia Nadejda Krupskaia s-a născut pe 26 februarie 1869 și s-a cunoscut cu Lenin la Sankt Peterburg în ianuarie 1894, pe când era profesoară la o școală serală pentru muncitori. Locuia cu mama sa, Elizaveta Vasilievna, văduva unui fost ofițer de armată. La puțin timp după exilarea lui Lenin la Șușenskoe, în Siberia, pentru propaganda revoluționară, Nadejda a fost exilată și ea pentru delicte asemănătoare la Ufa, în sudul Munților Urali. Lenin a făcut o cerere la Departamentul Poliției ca acesta să aprobe venirea Nadejdei, logodnica sa, la Șușenskoe. Nadejda Krupskaia Pe 10 iulie 1898, cei doi s-au căsătorit, iar la insistențele Elizavetei Vasilievna, mama Nadejdei, s-a oficiat și o slujbă religioasă. De-a lungul întregii căsnicii, Nadejda Krupskaia a fost considerată echilibrată și blândă și a avut rolul de asistent personal al soțului ei. Se pare că femeia suferea de boala Basedow-Graves, care apare din cauza hipersecreției de hormoni tiroidieni la adult, mot

Moartea dramatică a ducesei Sophie în incendiul de la Bazar de la Charité

Sophie Charlotte Augustine de Bavaria s-a născut pe 23 februarie 1847 la Castelul Possenhofen, fiind fiica Ducelui Maximilian Joseph de Bavaria și a Prințesei Ludovika de Bavaria, al nouălea copil din cei zece ai familiei. Sophie a fost sora împărătesei Elisabeta a Austria, a reginei Maria Sofia a celor Două Sicilii și a Helenei, prințesă de Thurn și Taxis. Fata s-a logodit cu vărul ei, regele Ludwig al II-lea al Bavariei, dar după mai multe amânări ale căsătoriei, Ludwig a rupt logodna în octombrie 1867. Prințesa a mers să locuiască la mătușa sa, Amalie Auguste, în Saxonia, și aici l-a întâlnit pe Ferdinand d'Orléans, cu care s-a căsătorit pe 28 septembrie 1868 la Castelul Possenhofen. Cei doi s-au stabilit la Londra unde Sophie Charlotte a născut primul lor copil, pe prințesa Louise d'Orléans, apoi pe Emanuel, Duce de Vendôme. Ca și cum ar fi avut o presimțire, Sophie și-a redactat testamentul pe 4 octombrie 1896. Prințesa avea să moară într-un incendiu devasta

Furtul Lordului Elgin: Marea dispută dintre Anglia și Grecia - frizele Parthenonului de la British Museum

Thomas Bruce, al VII-lea conte de Elgin și al XI-lea conte de Kincardine s-a născut pe 20 iulie 1766 în Broomhall, Fife, fiind al doilea fiu al lui Charles Bruce și al sotiei sale, Martha Whyte. A intrat în armată în Garda a 3-a scoțiană, iar în 1791 a fost numit ministru pentru Austria, apoi a fost ministru la Bruxelles și emisar extraordinar în Prusia. Dar numele său a rămas în istorie din cauza misiunii controversate de ambasador britanic pe care o va avea în Imperiul Otoman între 1799 și 1803. Ajuns la post, contele Elgin, acționând la sfatul lui Sir William Hamilton, a contractat serviciile unui pictor și arheolog din Napoli, Giovanni Battista Lusieri care, însoțit de o echipă de sculptori, a ajuns la Atena în vara anului 1800.   Artiștii au fost angajați în principal pentru realizarea unor desene și apoi reparații ale monumentelor antice, autoritățile oferindu-le facilități foarte limitate. Ulterior, Lordul Elgin a afirmat că, la mijlocul verii lui 1801, a primit un firma

Sacrificiul lui Margot Fonteyn, prima ballerina assoluta

Margot Fonteyn de Arias s-a născut pe 18 mai 1919, la Surrey, în Anglia, fiind fiica unui inginer și a soției acestuia, Hilda. Conștientă de talentul fetiței, mama ei a înscris-o la lecții de balet, încă de la vârsta de patru - cinci ani la o școală din localitatea natală, apoi, când familia a plecat în Malaezia, Margaret a urmat timp de 3 ani școala de balet a lui Grace Bosustow. Când tatăl a primit un job în Statele Unite, la Louisville, în Kentucky, copila a luat lecții de step dance.  Dar familia s-a mutat apoi în China la Tianjin, Hong Kong și Shanghai, iar Margaret a revenit la balet. Întoarsă cu părinții, la 14 ani, la Londra, a continuat să facă studii de balet cu Vera Volkova și prințesa Serafina Astafieva. Au urmat lecții la Paris cu alte mari maestre ale baletului clasic ale epocii - Olga Prebrajenskaia și Mathilde Ksessinskaya, ambele eleve ale lui Marius Petipa. În anul 1934 a debutat în baletul "Spărgătorul de nuci" în rolul unuia din cei 32 de Fulgi de ză

Experiențele englezoaicei Gertrude Bell, femeia care a devenit “Regina Deșertului”, la București

Gertrude Bell s-a născut pe 14 iulie 1868 în Anglia, în familia unor întreprinzători bogați. Bunicul, Isaac Lowthian Bell, a fost unul din primii industriaşi din lume care a utilizat furnalele înalte pentru reducerea minereului în procesul de fabricare al aluminiului, iar fabricile sale produceau o treime din oţelul utilizat în Anglia, era membru al Royal Society, primar la Newcastle, şerif în Comitatul Durham şi apoi membru al Parlamentului. Tatăl Gertrudei, Thomas Hugh, studiase chimia şi matematica în Franţa şi Germania și era implicat în problemele sociale, el fiind inițiatorul legii privind protecţia copiilor împotriva muncilor periculoase. S-a căsătorit în 1867 cu fata unui important comerciant în alimentaţie și cuplul a avut în 1868 primul lor copil, pe Gertrude. Când aceasta avea trei ani, puţin timp după naşterea fratelui ei, mama se îmbolnaveşte de pneumonie şi moare. Câţiva ani mai târziu, tatăl se recăsătoreşte cu fiica unui farmacist irlandez, iar fetița este trimisă l

Michelangelo, Il Divino

Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni s-a născut pe 6 martie 1475, la Caprese, în Provincia Arezzoa și fost al doilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. Copilul a fost crescut de o doică, fiică și soție de pietrar, care i-a insuflat dragostea pentru marmură. Datorită acestei pasiuni părăsit școala, deși părinții lui ar fi dorit să studieze gramatica și, în 1488, a fost dat la ucenicie în cel mai vestit atelier de pictură din Florența, cel al lui Domenico Ghirlandaio. În acea perioadă, acesta, împreună cu fratele său David, lucra la frescele din biserica Santa Maria Novella. La 14 ani Michelangelo începe să studieze sculptura cu Bertoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor aflate în grădina lui Lorenzo de Medici Il Magnifico, conducătorul politic al Florenței. Michelangelo va locui la familia de Medici între anii 1489-1492, dar după moartea lui Lorenzo Magnificul, părăsește palatul și se

Bloody Mary, regina stearpă care a ucis 300 de protestanți

Maria Tudor s-a născut pe 18 februarie 1516 și a fost singurul copil care a supraviețuit copilăriei al regelui Henric al VIII-lea și al primei lui soții, Caterina de Aragon. Prin mama sa, Maria era nepoată a lui Ferdinand al II-lea de Aragon și a Isabelei de Castilia. A fost un copil precoce, a învățat latina de la mama ei, limba greacă, științele și muzica. Când a împlinit nouă ani, Henric i-a dăruit propria ei curte la castelul Ludlow și a numit-o Prințesă de Wales și a negociat potențiale căsătorii pentru ea. Când avea numai doi ani, a fost promisă Delfinului Francisc al Franței, fiul regelui Francisc I, însă după trei ani contractul a fost anulat. În 1522 a existat un angajament cu vărul ei primar, Carol al V-lea, care avea 22 de ani, dar în câțiva ani și acest aranjament a fost rupt. S-a sugerat apoi că Maria ar trebui să se căsătorească cu tatăl Delfinului, adică regele Francisc I și s-a semnat un tratat de căsătorie care specifica că Maria ar trebui să se căsătorească cu el

Destinul frumoasei Sofia Potocka, o fată din Bursa devenită amanta regală şi contesă poloneză

Sofia Potocka s-a născut pe 1 ianuarie 1760, în orașul turc Bursa, fiind fiica lui Constantin Clavone, un negustor grec de vite și a Mariei Clavone. În 1772, când fetiţa avea 12 ani, s-a mutat în cartierul Fanar din Constantinopol, împreună cu părinții și sora ei mai mică. În jurul anului 1775, când Sofia avea 15 ani, tatăl ei, Constantin, a murit în circumstanțe misterioase. Mama s-a căsătorit cu un armean, care a murit și el, iar în timpul marelui incendiu din Constantinopol, casa lor a ars. În această perioadă dificilă pentru familie, mama fetelor, Maria, a căutat sprijin pe unde a putut. În mai 1777, când Sofia nu avea încă 17 ani, Maria, care susţinea că provine din familia lui Pantalis Mavrocordatos, legată de conducătorii vechiului Bizanț,   și-a vândut cele două fiice ambasadorului Poloniei, Karol Boscamp-Lasopolski. Acesta era cunoscut că procura fete pentru regele polonez şi, aflând despre presupusa origine nobilă a familiei și văzând frumusețea fetelor, a fost de aco