Treceți la conținutul principal

Sinuciderea Sylviei Plath. Poeta de 30 de ani a decis că nu mai poate duce lupta cu viața


Sylvia Plath s-a născut pe 27 octombrie 1932, la Boston, fiind fiica unor profesori care predau la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath, a murit când ea avea 8 ani, iar mama, Aurelia, a fost nevoită să îi crească singură pe cei doi copii, pe Sylvia și pe fratele ei mai mic.
În vara anului 1953 tânăra se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle din New York și, când revine acasă, află că i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de scriitorul Frank O'Connor, pe care dorea foarte mult să îl urmeze.
Disperată, poeta de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de pastile de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită și salvată de la moarte. Psihiatra care o ia în evidență reușește să o scoată pe Sylvia Plath din starea de depresie profundă în care intrase și tânăra își continuă studiile.
Sylvia a absolvit Smith College în 1955 cu summa cum laude și apoi a plecat în Anglia, la Cambridge, cu o bursă Fulbright. Acolo l-a cunoscut pe poetul britanic Ted Hughes cu care s-a căsătorit în iunie 1956 și cu care a avut doi copii, o fiică născută în 1960 o fiică și un fiu care se va naște în 1962. La scurt timp urmează despărțirea de Ted Hughes, care începuse să o înșele.
La începutul anului 1963 tinerei scriitoare i-a apărut romanul autobiografic „The Bell Jar”, dar situația financiară a Sylviei era disperată. Mariajul eșuase, ea și copiii se îmbolnăviseră, locuiau într-un apartament neîncălzit și rămăsese fără niciun ban. 
În dimineața zilei de 11 februarie 1963 s-a sinucis dând drumul la gazele de la mașina de gătit, în timp ce copiii dormeau în camera alăturată. Fostul soț a fost devastat de moartea poetei și și-a reproșat toată viața faptul că nu a fost alături de ea în ultimele luni. Fiica Sylviei, Frieda Hughes, este, la rândul ei, poetă, dar fiul, Nicholas Hughes, un reputat biolog marin, s-a spânzurat în 2009, moștenind, probabil, depresia și tendințele suicidale ale mamei sale.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca dar de nu

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp