Treceți la conținutul principal

Sisi, împărăteasă care a îndrăznit să-și alăpteze copilul

Împărăteasa Sisi
Avea doar 16 ani când s-a căsătorit cu Franz Joseph și a părăsit  Palatul Possenhopef pentru a se muta la Hofburg, în Viena. Delicata Sisi iubea circul, călărea foarte bine și scria poezii. Trusoul miresei era insignifiant, pentru că familia ei nu era extrem de bogată, piesele cele mai valoroase fiind daruri de la împărat. 
Prințesa Sofia
De când s-a mutat cu soțul ei la Hofburg, Sisi se simțea foarte singură, mai ales că soacra sa, severa Arhiducesă Sofia, profita de orice prilej pentru a o mustra. După cum reiese din jurnalul mamei împăratului, acesta nu era un mod de răzbunare, ci de educație. Imediat după căsătorie, arhiducesa Sofia a obligat-o pe adolescenta Sisi să studieze și să învețe cu rigurozitate complicatele reguli de la palat. 
Sisi a născut primul copil, pe Prințesa Sofia, la 5 mai 1855. Avea doar 17 ani, iar instinctele materne erau foarte puternice. Elisabeta se ruga zilnic de soacra ei să o lase să-și alăpteze fetița, dar arhiducesa era neînduplecată. Eticheta de la curtea imperială interzicea categoric un asemenea obicei.
- S-a mai auzit vreodată să îndrăznească cineva să vorbească în felul acesta, izbucnea Sofia de fiecare dată când împărăteasa încerca să o convingă. Drept să-ți spun, Elisabeta, te porți mai mult ca o nevastă de croitor decât ca soția unui mare împărat!
Arhiducesa Sofia
Într-una din zile, tânăra împărăteasă a plecat singură, îmbrăcată modest, la cumpărături pe Karstnerstrasse. A intrat în magazine, și-a cumpărat un parfum, niște ciorapi și o bonețică pentru micuța Sofia și o pipă pentru tatăl ei, ducele Max. La întoarcere, a intrat pe neobservate în palat și s-a oprit direct în camera fiicei ei. S-a aplecat asupra pătuțului, a luat-o în brațe ușor, căci micuța dormea, și s-a așezat cu ea la sân pe un scaun. Doica fetiței a intrat în panică. Se temea că bătrâna Arhiducesă Sofia va intra pe ușă și va face scandal. Exact în clipa următoare a apărut.
- Ce se petrece aici, a întrebat furioasă. Parcă ne-am înțeles în privința aceasta!
Franz Joseph și Sisi
- Ocupă-te de afacerile dumitale, e vorba de copilul meu, i-a răspuns tăios Sisi.
Tot personalul palatului Hofburg a aflat curând că împărăteasa se umilise atât de tare încât să intre în camera copilului, să-l scoată din patul său, să-l țină în brațe și - oroare - să-l pună la sân ca orice mamă de rând. 
Toată curtea imperială, fascinată de eticheta rigidă, s-a poziționat de partea bătrânei Arhiducese Sofia și a condamnat-o pe rebela împărăteasă.
Dar nu a trecut prea mult timp până când soacra lui Sisi a câștigat definitiv războiul. 
Franz Joseph, Sisi și cei trei copii
Toți copiii lui Sisi cu Franz Joseph au fost crescuți de bunica lor pentru că aceasta considera ca le poate da o educație mai bună. Un an mai târziu, la 12 iulie 1856, Sisi a născut-o pe Gisela. Micuța a fost despărțită de mama ei și crescută de către bunică. În urma unei vizite pe care Sisi a făcut-o în Ungaria (împotriva voinței Sofiei), împreună cu ambele fiice, Sofia și Gisela, fetele s-au îmbolnăvit grav de diaree. Gisela s-a recuperat rapid, însă Sofia, în vârstă de doi ani, a murit. Decesul primului ei copil a aruncat-o pe împărăteasa Elisabeta într-o gravă depresie, renunțând la lupta pentru copiii ei. La 21 august 1858 s-a născut singurul băiat al cuplului, Rudolf, iar zece ani mai târziu, încă o fiică. Prințesa Marie Valerie s-a născut în Ungaria, la Buda. Împărăteasa Sisi a fost în special atașată de Valerie, pentru că ea a fost singura pe care a putut să o crească fără implicarea severei ei soacre.  
Marie Valerie, copilul favorit al lui Sisi, a fost supranumită de unii curteni drept "Die Einzige" ("Singurul copil"). 





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...