Treceți la conținutul principal

Moda doamnelor in vremea Reginei Elisabeta

Cucoanele aveau portul mult mai complicat decat al domnilor. Rochiile nu erau dintr-o bucata, iar costumul "simili-barbatesc", tailleur-ul de azi nu se vedea pe nicaieri. Costumele feminine erau alcatuite din "talie" (corsaj sau bluza) pana peste brau, si din jupa" (toile sau fusta) de la brau in jos; iar josul ajungea pana la varfurile pantofilor. Taietura sau croiala rochiilor se pastra ani de-a randul ; variatiunile se aratau numai din tesaturile stofelor sau culoarea lor si din garniturile
ce le impodobeau; iar acestea variau doar ca stil. Schimbarile, rare cum erau, veneau doar dupa ce le statornicea moda de la Paris.
Astfel, pe la 1866 dainuiau inca, la cucoanele mai varstnice, jupele cu malakof adica imbracate peste un fel de schelet de balon ticluit din fasiute de oase de balena in asa fel incat tina fusta hainei infoiata. Cucoanele mai tinere incepusera insa a inlocui acel "desous" cu fustele de panza scrobita, puse doua-trei una peste alta, in felul in care purtau tarancile din unele provincii ale Frantei si Olandei. Taliile treceau putin peste cingatoare, aveau manecile lungi si largi si la gat se incheiau pana sus cu un rand de nasturi. La gat si la maned erau chenarite cu dantela ingusta.
Pe la 1878, fustele scrobite au fost reduse la una singura, imbracata peste coapsa corsetului rigid, pe care-l mostenise de la bunicile cu crinoline si malakoafe.
Jupele rochiilor au fost si ele restranse din croiala, la atat cat cereau deschizaturile pasilor in mers intins. Scobitura din jurul gatului a fost sporita putin, manecile stramtate la brate, iar peste incheietura taliei se prindeau siruri spumoase de dantela lata sau de mousselina plisata., podoaba ce se numea jabot
Pe la 1885, sorturile de pe jupe au disparut, dar in locul lor s-a adaugat un al doilea volan cusut de la cel vechi in sus. Nu se indurau cucoanele sa renunte nici la silueta infoiata a vremurilor de mare lux, nici la distanta aceea respectuoasa pe care forma toaletelor lor o impunea inca galanteriei barbatilor.
Taliile sau corsajele au fost si ele lungite cu o basca ce invaluia soldurile ajungand pina aproape de noul volan.
Iar dupa alti zece ani, volanele aplicate au ramas numai la rochiile de seara; taietura costumului feminin s-a lipit si mai mult de trup, garniturile adagate au disparut si ele, iar poalele fustelor au inceput a fi croite in felul floarei zisa "rochita randunicii" sau a zorelelor, croiala cunoscuta sub denumirea "volant en forme" si dupa disparitia careia foile fustei s-au croit drepte si scurtate doar pana la glezne.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...