Moda doamnelor in vremea Reginei Elisabeta

Cucoanele aveau portul mult mai complicat decat al domnilor. Rochiile nu erau dintr-o bucata, iar costumul "simili-barbatesc", tailleur-ul de azi nu se vedea pe nicaieri. Costumele feminine erau alcatuite din "talie" (corsaj sau bluza) pana peste brau, si din jupa" (toile sau fusta) de la brau in jos; iar josul ajungea pana la varfurile pantofilor. Taietura sau croiala rochiilor se pastra ani de-a randul ; variatiunile se aratau numai din tesaturile stofelor sau culoarea lor si din garniturile
ce le impodobeau; iar acestea variau doar ca stil. Schimbarile, rare cum erau, veneau doar dupa ce le statornicea moda de la Paris.

Astfel, pe la 1866 dainuiau inca, la cucoanele mai varstnice, jupele cu malakof adica imbracate peste un fel de schelet de balon ticluit din fasiute de oase de balena in asa fel incat tina fusta hainei infoiata. Cucoanele mai tinere incepusera insa a inlocui acel "desous" cu fustele de panza scrobita, puse doua-trei una peste alta, in felul in care purtau tarancile din unele provincii ale Frantei si Olandei. Taliile treceau putin peste cingatoare, aveau manecile lungi si largi si la gat se incheiau pana sus cu un rand de nasturi. La gat si la maned erau chenarite cu dantela ingusta.

Pe la 1878, fustele scrobite au fost reduse la una singura, imbracata peste coapsa corsetului rigid, pe care-l mostenise de la bunicile cu crinoline si malakoafe.

Jupele rochiilor au fost si ele restranse din croiala, la atat cat cereau deschizaturile pasilor in mers intins. Scobitura din jurul gatului a fost sporita putin, manecile stramtate la brate, iar peste incheietura taliei se prindeau siruri spumoase de dantela lata sau de mousselina plisata., podoaba ce se numea jabot
Pe la 1885, sorturile de pe jupe au disparut, dar in locul lor s-a adaugat un al doilea volan cusut de la cel vechi in sus. Nu se indurau cucoanele sa renunte nici la silueta infoiata a vremurilor de mare lux, nici la distanta aceea respectuoasa pe care forma toaletelor lor o impunea inca galanteriei barbatilor.
Taliile sau corsajele au fost si ele lungite cu o basca ce invaluia soldurile ajungand pina aproape de noul volan.
Iar dupa alti zece ani, volanele aplicate au ramas numai la rochiile de seara; taietura costumului feminin s-a lipit si mai mult de trup, garniturile adagate au disparut si ele, iar poalele fustelor au inceput a fi croite in felul floarei zisa "rochita randunicii" sau a zorelelor, croiala cunoscuta sub denumirea "volant en forme" si dupa disparitia careia foile fustei s-au croit drepte si scurtate doar pana la glezne.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog