Treceți la conținutul principal

Inedit: Vocea Principesei Ileana a Romaniei


Este absolut impresionanta candoarea tinerei principese Ileana in primul sau videointerviu. Se intampla in 1930, cand britanicii de la British Movietone News, extrem de interesati de familia regala din Romania, au petrecut cateva saptamani la Bucuresti si la Sinaia. Trebuie spus ca principesa avea doar 21 de ani, dar calatorise mult, insotind-o pe mama ei, Regina Maria, probabil cea mai moderna regina a perioadei interbelice. Regina si doi dintre copiii ei, principesa Ileana si principele Nicolae, fusesera, cu patru ani in urma, in America, iar vizita lor a fost considerata cel mai mare succes al anilor '20. 

Ileana, delicata, dar complet lipsita de trac in fata camerei, isi aranjeaza parul si vorbeste timp de cateva secunde in fata aparatului de filmat. Cuvintele ei au fost difuzate apoi in jurnalele de actualitati ce erau prezentate in intreaga lume. Nu era deloc un fapt obisnuit ca un membru al unei familii regale sa vorbeasca in fata camerei de filmat, desi, incepand de la 1900, evenimentele publice la care participau personalitatile vremii erau, evident, inregistrate. Primul interviu - de data aceasta clasic - pe care l-a acordat vreun membru al familiei regale britanice a fost inregistrat abia in 1961. Este vorba despre Prințul Filip, sotul reginei Elisabeta,

Primele jurnale de actualitati inregistrate optic aparusera in 1924. Societatea Fox Films a achizitionat in 1927 aparatura si a iesit pe piata cu sistemul Movietone News in Statele Unite si cu British Movietone News in Anglia, cu care, la început, va realiza actualitati cinematografice, iar ulterior va sonoriza diferite filme mute


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca dar de nu

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp

Leagănul Sfânta Ecaterina, ultima casă a prințesei Ecaterina Olimpia Georgeta, fetița răpită de tatăl său, așezământ creat și finanțat de familia Cantacuzino pentru alinarea suferințelor orfanilor

În 1897 a luat ființă Societatea de asistenţă socială Leagănul Sf. Ecaterina care avea să se îngrijească de înființarea un institut pentru creșterea copiilor  sărmani nou născuți. Fondat din inițiativă privată, Leagănul Sfânta Ecaterina primea în creștere copiii părinților sărmani, copiii rămași fără mamă, dar și tinerele necăsătorite, devenite mame, pentru a-și crește aici copiii și a evita astfel riscul de a-i înstrăina, singura condiție pusă acestora fiind să alăpteze și un nou născut orfan. Din comitetul fondator făceau parte Ecaterina Cantacuzino, care era președinta societății, Teodora Văcărescu, Irina Cantacuzino și doctorul Toma Ionescu. Medicul așezământului era Mihail Mirinescu, iar primăria Capitalei a donat terenul de lângă Arcul de Triumf 20.000 de metri pătrați pe care s-au clădit, în timp, șapte pa vilioane. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, care a încercat, prin ajutorul pe care îl dădea copiilor orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea uni