Treceți la conținutul principal

Minunea de la Maglavit, analizată de neurologul Gheorghe Marinescu

Petrache Lupu in 1935
Minunile pe care ciobanul Petrache Lupu din Maglavit susținea că le face au declanșat, în perioada interbelică, o isterie în masă. Maglavitul a devenit loc de pelerinaj pentru mii de oameni.
Neurologul Gheorghe Marinescu
Lumea venea sa aprinda lumanari si sa se roage. 
Lourdes si Maglavit
La in­ceput, unii cereau ca ciobanul sa fie arestat, iar credinciosii care veneau sa aprinda lumanari, tamaie, candele sa fie indepartati. Prin interventia senatorului Toma Valareanu, ciobanul a fost lăsat nestingherit. Autoritatea morală a ciobanului crește extrem de mult. într-un timp foarte scurt. E numit "preasfântul", începe să faca rugăciuni pentru bolnavi, oamenii îl roaga pe el să intervină la "Mosul". 
Autoritățile intră în alertă. 
Se înființează o comisie specială, condusă de medicul neurolog Gheorghe Marinescu, membru al Academiei Române, președinte al Societății Române de Neurologie, deci o autoritate de necontestat în domeniu, pentru a-l consulta pe ciobanul din Maglavit. Celebrul profesor se deplasează personal în Oltenia pentru a-l observa în mediul său. Concluziile le publică într-un volum care face multă vâlvă în epocă. Profesorul Marinescu vorbește fără echivoc despre un fenomen mistic ce nu poate fi oprit.
Troița lui Petrache Lupu
Extrase din volumul: "Lourdes și Maglavit", Tipografia ziarului Universul, 1936:
"Am vizitat Maglavitul. Pe un drum nisipos am ajuns la locul cu buturugi. Am vazut mai multe troițe, fântâna descoperită de Petrache Lupu, precum și o coroană de lumină produsă de lumânările care ardeau ziua și noaptea. Am examinat și plopul cu creanga din care picura apă.
L-am văzut predicând pe Petrache Lupu, înconjurat cu dragostea și venerațiunea lumii. Ciobanul comunica celor de față cele spuse lui de Dumnezeu, "Moșul", cum îl numește el. Cuvintele ciobanului maglavitean găsesc o rezonanță puternică în sufletul credincioșilor din toate unghiurile țării care au venit să-i asculte cuvintele. "Să nu faceți fapte rele, să vă iubiți, să vă povăiți, să vă ajutați unul pe altul". Ce cuvinte admirabile repetate în aceste timpuri de restriște morală!
Prima întrebare pe care mi-am pus-o când am vorbit și cercetat mai de aproape pe P. Lupu a fost să văd dacă nu mă aflu în fața unui simulator, a unui fals apostol. M-am convins de contrariu. Petrache Lupu este un om de o dezinteresare absolută. El nu primește bani. Dorește numai să facă, din banii strânși, o biserică și un spital. Pentru el nu vrea altceva decât să rămână un simplu cioban. "Nu sunt, spune el, nici vrăjitor, nici doctor, nici sfânt". 
Invitat să facă o bancă, a răspuns că preferă să arunce banii în Dunăre. Viața lui e sobră și modestă: nu fumează, nu bea vin, nu mănâncă carne, cum am putut vedea stând cu el la masă. Cuvintele lui deseori pline de înțeles sunt tot atâtea probe, pentru mine, cel puțin, că nu ne găsim în fața unui simulator sau a unui necinstit. E adevărat că nu aude bine, că orizontul ideilor lui e restrâns, ceea ce ar explica debilitatea lui mintală asupra căreia s-a insistat cu atâta complezență.
Pot spune că fenomenele de la Maglavit, deși întreținute de senzaționale vindecări, speculate de unii interesați care au trivializat evenimentele, nu pot fi considerate pur și simplu ca datorate lipsei de tiraj a ziarelor, cum s-a presupus, sau a unor meschine interese locale, cum au afirmat alții. 
Pentru mine e vorba de un fenomen mistic, este reacția unui suflet drept, primitiv, dar cinstit, care a cunoscut în armată, după mărturisirea lui, rele tratamente și, în satul lui natal, disprețul, dacă nu batjocura.
Toți acești factori și alții pe care nu-i cunosc, dar pe care îi bănuiesc, s-au strâns undeva, în acest labirint de activitate psihică pe care îl numim subconștient sau inconștient și s-au tradus în misticismul religios care i-a dat vedenia "Moșului".
Ce este de făcut în fața acestui eveniment psihologic, sociologic și moral interpretat în diferite feluri de acei care au stat deoparte sau care l-au văzut și au vorbit cu Petrache Lupu?
Se poate influența cu forța afluența extraordinară de credincioși ce vin la Maglavit? Aș dori să știu cine este acela care ar putea s-o facă!". 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...