Striptease la Moulin Rouge

Pe 6 octombrie 1889 se deschideau portile localului Moulin Rouge, cea mai zgomotoasa moară de vânt din lume. Proprietarii, Joseph Oller si Charles Zidler, mai deţineau, la acel moment, un local celebru la Paris – Sala Olympia. 

Striptease-ul a apărut accidental la Moulin Rouge. Pe 9 februarie 1893, una dintre dansatoare, Mona, a renuntat la haine chiar in timpul dansului, pe ritmul de muzicii, in timpul unui bal al studentilor.

Mona a fost amendată cu 100 de franci, iar studenţii au fost scandalizaţi de gestul tinerei. Patronii localului a achitat repede amenda pe care au primit-o de la fortele de ordine care supravegheau cu atentie localul, dar au realizat ca poate valorifica impactul şi plusul de imagine pe care gestul Monei le-au adus cabaretului. n acest fel, o noua forma „artistica” a intrat în programul mai multor localuri celebre ale vremii. Oamenii au inceput saa vina la Moulin Rouge pentru ca se asteptau ca evenimentul sa se repete. Si, la un moment dat, proprietarii salonului de dans au introdus stripteas-ul in program.

Cateva luni mai tarziu principala atracţie a cabaretului a devenit french can-can-ul, un dans care a existat cu mult timp înaintea cabaretului Moulin Rouge, dar care a fost adaptat de către artistele de la Moulin Rouge.

Pe 27 februarie 1915, Moulin Rouge a fost distrus de un incendiu, insa a fost reconstruit integral si redeschis sase ani mai tarziu.

In timp cabaretul a devenit un loc favorit de distractie al majorităţii parizienilor. E drept ca s-a bucurat si de pozitionarea excelenta, si de atentia pe care artistii care isi stabilisera cartierul general pe Montmartre i-au acordat-o. Faima sa a depasit in scurt timp granitele Frantei.

Josephine Baker, Frank Sinatra, Yvette Guilbert, Jane Avril sau Edith Piaf, toti au evoluat pe scena Moulin Rouge in perioada interbelica.

Dar nimeni - mai mult decat pictorul Henri de Touluse Lautrec - nu a valorificat mai bine atmosfera de la Moulin Rouge de la inceputul secolului XX.