Treceți la conținutul principal

Striptease la Moulin Rouge

Pe 6 octombrie 1889 se deschideau portile localului Moulin Rouge, cea mai zgomotoasa moară de vânt din lume. Proprietarii, Joseph Oller si Charles Zidler, mai deţineau, la acel moment, un local celebru la Paris – Sala Olympia. 
Striptease-ul a apărut accidental la Moulin Rouge. Pe 9 februarie 1893, una dintre dansatoare, Mona, a renuntat la haine chiar in timpul dansului, pe ritmul de muzicii, in timpul unui bal al studentilor.
Mona a fost amendată cu 100 de franci, iar studenţii au fost scandalizaţi de gestul tinerei. Patronii localului a achitat repede amenda pe care au primit-o de la fortele de ordine care supravegheau cu atentie localul, dar au realizat ca poate valorifica impactul şi plusul de imagine pe care gestul Monei le-au adus cabaretului. n acest fel, o noua forma „artistica” a intrat în programul mai multor localuri celebre ale vremii. Oamenii au inceput saa vina la Moulin Rouge pentru ca se asteptau ca evenimentul sa se repete. Si, la un moment dat, proprietarii salonului de dans au introdus stripteas-ul in program.
Cateva luni mai tarziu principala atracţie a cabaretului a devenit french can-can-ul, un dans care a existat cu mult timp înaintea cabaretului Moulin Rouge, dar care a fost adaptat de către artistele de la Moulin Rouge.
Pe 27 februarie 1915, Moulin Rouge a fost distrus de un incendiu, insa a fost reconstruit integral si redeschis sase ani mai tarziu.
In timp cabaretul a devenit un loc favorit de distractie al majorităţii parizienilor. E drept ca s-a bucurat si de pozitionarea excelenta, si de atentia pe care artistii care isi stabilisera cartierul general pe Montmartre i-au acordat-o. Faima sa a depasit in scurt timp granitele Frantei.
Josephine Baker, Frank Sinatra, Yvette Guilbert, Jane Avril sau Edith Piaf, toti au evoluat pe scena Moulin Rouge in perioada interbelica.
Dar nimeni - mai mult decat pictorul Henri de Touluse Lautrec - nu a valorificat mai bine atmosfera de la Moulin Rouge de la inceputul secolului XX.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...