Treceți la conținutul principal

1938: VIZITA REGELUI CAROL LA LONDRA




PRESA BRITANICA DESPRE VIZITA REGALA

Aflăm că Regele Carol va aduce familiei noastre regale câteva cadouri. Regele României, un mare animator al artelor, prin cadourile pe care le va prezenta va scoate în evidență realizările și progresul României. Doamnele de la Curtea Regale vor primi mantii cu splendide motive cu broderii, la fel ca acelea care au fost purtate în Evul Mediu de doamnele din elită. Costumele au fost confecționate special de sătencele din Moldova și Muntenia, iar tinerelor principese regale, Regele Carol al II-lea le va dărui păpuși în costume naționale care au fost premiate de curând la un concurs de artă națională în România. Regele George al VI-lea și frații săi vor primi cadouri de chihlimbar. O altă surpriză vor fi icrele proaspete de știucă de Dunăre care vor fi oferite la dineul de la Legația română din Londra. Un aeroplan special a transportat icrele de la București la Londra.


 DINEUL DE LA LEGATIA ROMÂNĂ LA LONDRA

Dinerul de gală, oferit de  Regele Carol al II-lea Regelui și Reginei Marii Britanii a început la ora 20.30. Au onorat invitația Regina Mamă Mary, ducele și ducesa de Kent, ducele și ducesa de Beaufort, ducele și ducesa de Norfolk, arhiepiscopul de Canterbury, Lord Halifax, Lord Runciman și reprezentanții delegație românești din care nu lipseau Ernest Urdăreanu, N. Petrescu Comnen și baronul Stârcea.

 Regina Elisabeth a Angliei a intrat în sala de recepție a Legației României la Londra la brațul Regelui Carol. Ziarul Daily Mail relatează că regina a folosit acest prilej ca să introducă o modă nouă, rochia de crinolină. Confecționată din satin cenușiu argintat, trena rochiei măsura cincisprezece metri și era împodobită cu dantele de Valenciennes, montate pe tulle. Pe dantele străluceau broderii și paiete de diamant. Sute de perle de diferite nuanțe și mărimi erau montate pe corsajul care descoperea umerii. Regina purta o tiară, colier și brățări de diamante. Regina Mary purta o rochie de mătase gris împodobită cu broderii, paiete de argint, de diamant și cristale de argint.

 Suveranii Angliei și României au ocupat mijlocul mesei, Regina Elizabeth a stat în dreapta Regelui Carol, iar Marele Voievod Mihai lângă Ducesa de Kent.

 MENIUL DINEULUI DE GALA

 Meniul dineului a fost întocmit de doamna Grigorcea, soția ambasadorului român la Londra, și a îmbinat gastronomia celor două țări, combinând țuica și icrele românești, special aduse cu avionul, cu brânza englezească de Chester.
Meniul integral, așa cum a fost tipărit : Caviar, Consomme Royal, Timbale de Homard Nantua, Jambon de York a la Milanaise, Chaud-froid de Cailles a la Reine Elizabeth, salade, Fonds d'artichauts Argenteuil, Parfait George VI, Etoiles de Chester, desserts, cafe, vins, tzuica de Valeni, sherry Solera 1847, șampanie Moet et Chandon 1921, fine champagne de Tuileries 1818.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe