Treceți la conținutul principal

Moda domnilor in vremea lui Carol I

Pe la 1866, portul bucurestenilor adoptase imbracamintea croita din stofe aduse de afara si intocmita dupa moda asa-zis nemteasca, pe care au imbratisat-o toate clasele urbane. La barbati, cei din tagma boiereasca staruiau inca in moda si croiala frantuzeasca pe care o adusese bonjuristii pe la 1848.
Moda aceea impunea, chiar pentru tinuta zilelor de lucru redingota neagra sau albastra inchis, cu pantalonul de culoarea oului de rata si cu jiletca (gilet) din stofa de matase galbuie, cu floricele rare de culoare mai inchisa. Cravatele din matase neagra fara lustru, innodate in nod de funda, de plastron sau de regard. Cei cu gusturi si pretentii de artisti ori intelectuali purtau fasii zise La Vallière", pe care le inodau in funda mare si moale, in jur

ul gulerelor albe, tari si inalte, nerasfrânte la colturi si care le tineau gâtul intepenit. Pe cap purtau numai jobenul (tilindru) sau melon-ul (cipag), palarie tare, in forma rotunda emisferica, uneori de culoare cenusie. Iar ca incaltaminte, ghetele moi, fara deschizatura pe nasturi sau pe sireturi, ci numai cu "bizeturi" (besezen) laterale de panza elastica pentru a inlesni tragerea pe picior.
Rufaria se purta numai alba, cu pieptul si mânecutele camasii intarite in scrobeala si lustruite.Ciorapii, ca si manusile, de culoare
galbuie, in afara situatiilor in care tinuta de gala se impunea. In acest caz, ciorapii erau numai negri, iar manusile glacée", albe ca zapada.
Din tinuta domnilor mai faceau parte: ceasornicul cu capace care se purta in buzunarul vestei si cu lantisor petrecut prin inchizatoarea nasturilor de pe
piept, pana la buzunarul opus unde, la capatul lantului, se punea un creion mecanic, un medalion cu vreo fotografie draga si, uneori, cutiuta cu tabac de tras pe nas; apoi tabachera cu tutun si tigaretul de fildes, de chililibar, de abanos sau de sidef.
Si, in sfarsit, bastonul, neincovoiat si cu maner de aur, de argint, de fildes, de baga ori de sidef, daca nu chiar din corn de cerb. Uneori manerul nu era fixat de baston, ci se prelungea inlauntrul lui cu o lama de stilet, pentru eventuala nevoie de aparare.
Ochelarii se purtau prinsi doar de spinarea nasului si aveau la dreapta un siret ce se prindea de chiotoarea hainei pentru ca, daca s'ar fi desprins, sa nu cada sa se sparga. Ca amanunte ale tinutei barbatesti, amintim umbrela de soare, imbracata cu borangic chinezesc (shantung) captusit cu matase verde
spre a apara si ochii de lumina prea tare a soarelui de vara.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...