Treceți la conținutul principal

Moda domnilor in vremea lui Carol I

Pe la 1866, portul bucurestenilor adoptase imbracamintea croita din stofe aduse de afara si intocmita dupa moda asa-zis nemteasca, pe care au imbratisat-o toate clasele urbane. La barbati, cei din tagma boiereasca staruiau inca in moda si croiala frantuzeasca pe care o adusese bonjuristii pe la 1848.
Moda aceea impunea, chiar pentru tinuta zilelor de lucru redingota neagra sau albastra inchis, cu pantalonul de culoarea oului de rata si cu jiletca (gilet) din stofa de matase galbuie, cu floricele rare de culoare mai inchisa. Cravatele din matase neagra fara lustru, innodate in nod de funda, de plastron sau de regard. Cei cu gusturi si pretentii de artisti ori intelectuali purtau fasii zise La Vallière", pe care le inodau in funda mare si moale, in jur

ul gulerelor albe, tari si inalte, nerasfrânte la colturi si care le tineau gâtul intepenit. Pe cap purtau numai jobenul (tilindru) sau melon-ul (cipag), palarie tare, in forma rotunda emisferica, uneori de culoare cenusie. Iar ca incaltaminte, ghetele moi, fara deschizatura pe nasturi sau pe sireturi, ci numai cu "bizeturi" (besezen) laterale de panza elastica pentru a inlesni tragerea pe picior.
Rufaria se purta numai alba, cu pieptul si mânecutele camasii intarite in scrobeala si lustruite.Ciorapii, ca si manusile, de culoare
galbuie, in afara situatiilor in care tinuta de gala se impunea. In acest caz, ciorapii erau numai negri, iar manusile glacée", albe ca zapada.
Din tinuta domnilor mai faceau parte: ceasornicul cu capace care se purta in buzunarul vestei si cu lantisor petrecut prin inchizatoarea nasturilor de pe
piept, pana la buzunarul opus unde, la capatul lantului, se punea un creion mecanic, un medalion cu vreo fotografie draga si, uneori, cutiuta cu tabac de tras pe nas; apoi tabachera cu tutun si tigaretul de fildes, de chililibar, de abanos sau de sidef.
Si, in sfarsit, bastonul, neincovoiat si cu maner de aur, de argint, de fildes, de baga ori de sidef, daca nu chiar din corn de cerb. Uneori manerul nu era fixat de baston, ci se prelungea inlauntrul lui cu o lama de stilet, pentru eventuala nevoie de aparare.
Ochelarii se purtau prinsi doar de spinarea nasului si aveau la dreapta un siret ce se prindea de chiotoarea hainei pentru ca, daca s'ar fi desprins, sa nu cada sa se sparga. Ca amanunte ale tinutei barbatesti, amintim umbrela de soare, imbracata cu borangic chinezesc (shantung) captusit cu matase verde
spre a apara si ochii de lumina prea tare a soarelui de vara.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...