Treceți la conținutul principal

Moda la inceput de secol XX: Parfum de regina



Reginele vechiului nostru continent sunt rafinate în gusturi, iar parfumurile lor favorite nu sunt foarte excentrice.

Graţioasa Wilhelmina a Olandei prefera simplitatea şi modestia lalelei, floarea naţională a regatului. Ea nu întrebuinţa decât apă de colonie, câte o jumătate de litru pe zi. Toată cochetăria reginei statea in o baie de şapte minute căreia îi urmează imediat un duş rece.

Soţia regelui Eduard al VII-lea al Angliei,discreta Regina Alexandra, întrebuinţează un parfum misterios numit ess-bouquet, al cărui secret se transmite din preparator în preparator. Se crede, totuşi, că ess-bouquetul se face cu mosc, ambrozie, esenţă de trandafiri, violete, iasomie, floare de portocal şi levănţică - dificultatea stă în ştiinţa de a îmbina proporţiile acestor elemente atat de diverse. Grija prepararii parfumului o are o damă de la curte, o tânără frantuzoaica de neam nobil care a fost un timp vânzătoare la un mare negustor de parfumuri din Piaţa Operei.
Parfumul preferat de Elena de Muntenegru, regina mamă a Italiei, e facut din violete de Parma. Prinţesa Maria, graţioasa moştenitoare a tronului României, adoră esenţa de trandafiri, tripla esenţă de iasomie şi heliotropul.
Încântătoarea şi tânăra soţie a lui Alphonse XIII, Victoria Eugenie de Battenberg, a adoptat, de la sosirea ei în Spania, in mai 1906, un amestec de levănţică şi iris.
Împărăteasa Rusiei - alianţa cu Franţa o obligă - îşi procura parfumurile numai de la Paris. Alix de Hessa-Darmstadt, mai târziu Alexandra Feodorovna Romanova, aloca nu mai puţin de cincizeci de mii de lei pe an pentru îngrijirea frumuseţii sale. Special pentru ea se cultiva la Grase un tip de violete. Florile erau culese între cinci şi şapte seara, când aveau mirosul cel mai puternic.








Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...
4 comentarii
Citiți mai multe

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...
2 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe