Treceți la conținutul principal

1938: VIZITA REGELUI CAROL LA LONDRA




PRESA BRITANICA DESPRE VIZITA REGALA

Aflăm că Regele Carol va aduce familiei noastre regale câteva cadouri. Regele României, un mare animator al artelor, prin cadourile pe care le va prezenta va scoate în evidență realizările și progresul României. Doamnele de la Curtea Regale vor primi mantii cu splendide motive cu broderii, la fel ca acelea care au fost purtate în Evul Mediu de doamnele din elită. Costumele au fost confecționate special de sătencele din Moldova și Muntenia, iar tinerelor principese regale, Regele Carol al II-lea le va dărui păpuși în costume naționale care au fost premiate de curând la un concurs de artă națională în România. Regele George al VI-lea și frații săi vor primi cadouri de chihlimbar. O altă surpriză vor fi icrele proaspete de știucă de Dunăre care vor fi oferite la dineul de la Legația română din Londra. Un aeroplan special a transportat icrele de la București la Londra.


DINEUL DE LA LEGATIA ROMÂNĂ LA LONDRA

Dinerul de gală, oferit de  Regele Carol al II-lea Regelui și Reginei Marii Britanii a început la ora 20.30. Au onorat invitația Regina Mamă Mary, ducele și ducesa de Kent, ducele și ducesa de Beaufort, ducele și ducesa de Norfolk, arhiepiscopul de Canterbury, Lord Halifax, Lord Runciman și reprezentanții delegație românești din care nu lipseau Ernest Urdăreanu, N. Petrescu Comnen și baronul Stârcea.

Regina Elisabeth a Angliei a intrat în sala de recepție a Legației României la Londra la brațul Regelui Carol. Ziarul Daily Mail relatează că regina a folosit acest prilej ca să introducă o modă nouă, rochia de crinolină. Confecționată din satin cenușiu argintat, trena rochiei măsura cincisprezece metri și era împodobită cu dantele de Valenciennes, montate pe tulle. Pe dantele străluceau broderii și paiete de diamant. Sute de perle de diferite nuanțe și mărimi erau montate pe corsajul care descoperea umerii. Regina purta o tiară, colier și brățări de diamante. Regina Mary purta o rochie de mătase gris împodobită cu broderii, paiete de argint, de diamant și cristale de argint.

Suveranii Angliei și României au ocupat mijlocul mesei, Regina Elizabeth a stat în dreapta Regelui Carol, iar Marele Voievod Mihai lângă Ducesa de Kent.

MENIUL DINEULUI DE GALA

Meniul dineului a fost întocmit de doamna Grigorcea, soția ambasadorului român la Londra, și a îmbinat gastronomia celor două țări, combinând țuica și icrele românești, special aduse cu avionul, cu brânza englezească de Chester.
Meniul integral, așa cum a fost tipărit : Caviar, Consomme Royal, Timbale de Homard Nantua, Jambon de York a la Milanaise, Chaud-froid de Cailles a la Reine Elizabeth, salade, Fonds d'artichauts Argenteuil, Parfait George VI, Etoiles de Chester, desserts, cafe, vins, tzuica de Valeni, sherry Solera 1847, șampanie Moet et Chandon 1921, fine champagne de Tuileries 1818.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca dar de nu

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp

Leagănul Sfânta Ecaterina, ultima casă a prințesei Ecaterina Olimpia Georgeta, fetița răpită de tatăl său, așezământ creat și finanțat de familia Cantacuzino pentru alinarea suferințelor orfanilor

În 1897 a luat ființă Societatea de asistenţă socială Leagănul Sf. Ecaterina care avea să se îngrijească de înființarea un institut pentru creșterea copiilor  sărmani nou născuți. Fondat din inițiativă privată, Leagănul Sfânta Ecaterina primea în creștere copiii părinților sărmani, copiii rămași fără mamă, dar și tinerele necăsătorite, devenite mame, pentru a-și crește aici copiii și a evita astfel riscul de a-i înstrăina, singura condiție pusă acestora fiind să alăpteze și un nou născut orfan. Din comitetul fondator făceau parte Ecaterina Cantacuzino, care era președinta societății, Teodora Văcărescu, Irina Cantacuzino și doctorul Toma Ionescu. Medicul așezământului era Mihail Mirinescu, iar primăria Capitalei a donat terenul de lângă Arcul de Triumf 20.000 de metri pătrați pe care s-au clădit, în timp, șapte pa vilioane. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, care a încercat, prin ajutorul pe care îl dădea copiilor orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea uni