Treceți la conținutul principal

Romanţa zilelor de ieri: Ion Minulescu și Claudia Millian


Ion Minulescu s-a născut la București pe 6 ianuarie 1881. Întâmplarea a făcut ca tatăl copilului încă nenăscut, Tudor Minulescu, să fi murit cu o săptămână în urmă, chiar de Revelion. La scurt timp după naștere sa, mama s-a mutat la Slatina. Copilul a urmat școala primară și gimnaziul la Pitești și a dat examenul de bacalaureat în 1899 la pensionul particular „Brânză și Arghirescu" din București.

Doi ani mai târziu poetul a plecat la Paris pentru a studia dreptul, dar, intrând în contact cu boema artistică, își schimbă planurile. Renunță la studiile juridice și se concentrează pe activitatea literară. După numai 4 ani se întoarce în țară, iar în 1905 va publica unele fragmente de proză din Jurnalul unui pribeag, în revista Viața nouă.

Un an mai târziu, în 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune Romanțele pentru mai târziu în revista Viața literară a lui Ilarie Chendi.Tot în această perioadă începe prietenia cu Dimitrie Anghel.

Pe 11 aprilie 1914 se căsătorește cu profesoara de desen Claudia Millian, și ea poetă. Cei doi au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artist plastic. În perioada războiului, între  1916 și 1918, soții Minulescu se refugiază la Iași, dar după război cei doi au revenit în București, devenind unul dintre cele mai mondene cupluri ale epocii interbelice.

În anul 1940 poetul a fost inițiat în francmasonerie împreună cu soția sa, Claudia Millian-Minu­lescu. Ea a devenit una dintre puținele femei legate de Marea Loă de Adopţiune Steaua Orientului ce fusese fondată pe 1 martie 1922. Există consemnate numele a 24 de "surori" inițiate în masonerie, printre care prozatoarea Bucura Dumbravă, actrița Agepsina Macri-Eftimiu, care era soția scriitorului Victor Eftimiu, Zoe C. Pallade și Smaranda Maltopol, soția colonelului Mihail Maltopol.

Pe 11 aprilie 1944, chiar în ziua aniversării sale și la aproape o săptămână de la bombardamentele americane asupra Bucureștiului din 4 aprilie, Ion Minulescu, ajuns la vârsta de 63 de ani, a murit la Spitalul Brâncovenesc. Claudia Millian a trăit încă aproape douăzeci de ani, până în 1961, transformând apartamentul în care au trăit împreună într-un mic muzeu care putea fi vizitat cu o programare prealabilă.

În 1991, fiica cuplului, Mioara Minulescu, ajunsă la o vârstă înaintată, a donat Muzeului Literaturii Române casa părinților ei și toate bunurile din ea, inclusiv desenele mamei si manuscrisele tatălui, cu condiția ca aceasta sa fie păstrată ca si cum părinții săi ar locui inca acolo. Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian" se află în București, pe Bulevardul Gheorghe Marinescu nr. 19, în cartierul Cotroceni.



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe