Treceți la conținutul principal

Sub șase regi ai Angliei: Prințesa Alice, viceregină a Africii de Sud și a Canadei


Prințesa Alice s-a născut pe 25 februarie 1883 la Castelul Windsor. Tatăl ei era Prințul Leopold, Duce de Albany, cel mai mic fiu al reginei Victoria și a lui Albert, iar mama era prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont.
Fetița a fost botezată la Castelul Windsor pe 26 martie 1883 și numită Alice după mătușa paternă, nașa ei principal fiind bunica ei, regina Victoria, a cărei hemofilie, din păcate, a moștenit-o.

Pe 10 februarie 1904, la Castelul Windsor, Prințesa Alice de Albany s-a căsătorit cu Prințul Alexander de Teck, fratele reginei Mary și, după căsătorie, Prințesa Alice a luat titlul de Prințesa Alexander de Teck.
Cuplul a avut trei copii, pe Lady May Cambridge, singura care a ajuns la maturitate, pe Rupert, care a murit într-un accident de mașină la vârsta de 21 de ani și pe principele Maurice de Teck, care a murit la doar cinci luni.
Prințesa Alice a fost nașa reginei Beatrix a Olandei.
Când familia regală britanică a abandonat titlurile germanice în iunie 1917, soțul ei, prințul Alexander de Teck, a adoptat numele de Cambridge, și a devenit Sir Alexander Cambridge.
Contele a fost numit Guvernator-General al Uniunii Africii de Sud și a servit în perioada 1924 – 1931, timp în care prințesa Alice l-a însoțit, devenind viceregină. Apoi, Alexander a fost numit guvernator general al Canadei în perioada 1940–1946.
Prințesa Alice a luat parte la multe dintre activitățile în care familia regală a fost implicată. În afară de îndatoririle ei de viceregină a Africii de Sud și apoi a Canadei, a participat la încoronările a patru monarhi britanici: Edward al VII-lea , George al V-lea, George al VI-lea și Elisabeta a II-a, precum și la învestirea reginei Juliana. De asemenea, a fost colonel-șef pentu două unități ale armatei britanice și a unei unități a Armatei Rhodesiene. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost comandant aerian de onoare al diviziei de femei a forței aeriene regale canadiene. În 1950, a devenit primul cancelar al Universității din Indiile de Vest.
Prințesa și soțul ei au vizitat Bahrain și Arabia Saudită în iarna anului 1938, fiind primul membru al familiei regale britanice care a vizitat țara și singurul care l-a întâlnit regele Abdulaziz. În Arabia Saudită, Prințesa Alice a vizitat Riyadh, Hofuf și Dammam și a cunoscut-o pe Noura, pe Abdul Rahman, sora regelui și alți membri ai familiei regale saudite.
Contele de Athlone a murit în 1957 la Palatul Kensington din Londra. Prințesa Alice a continuat să trăiască la Kensington până în 1981. A murit la vârsta de 97 de ani și 313 zile, fiind, în momentul morții, prințesa regală cea mai longevivă. Mai târziu, a fost depășită de regina mamă Elisabeta care a ajuns la aproape 102 ani.

Prințesa Alice a trăit în timpul domniei a șase monarhi: Victoria, care îi era bunică, Eduard al VII-lea, unchiul patern, George al V-lea, care i-a fost văr și cumnat, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea, ambii fiindu-i nepoți, și actuala regină Elisabeta a II-a, strănepoata lui Alice.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe