Treceți la conținutul principal

Misiunile nobile ale Marii Ducese Elena Pavlovna: arta şi operele de caritate

Marea Ducesă Elena Pavlovna a Rusiei s-a născut pe 9 ianuarie 1807 la Stuttgart, fiind fiica cea mare a Prințului Paul de Württemberg și a Prințesei Charlotte de Saxa-Hildburghausen. Pentru că tatăl său era în relații conflictuale cu fratele lui, familia s-a stabilit la Paris, unde tânăra prințesă Charlotte a crescut în condiții modeste, în pensiunea familiei, și unde s-a împrietenit cu fiicele generalului Walter. Walter era rudă cu celebrul naturalist francez, baronul Georges Cuvier, iar povestirile pe care acesta din urmă i le spunea în timpul plimbărilor în Grădina Botanică îi vor stârni micuței prințese interesul pentru natură.
În 1822, pe când avea 15 ani, Elena s-a logodit cu vărul ei, Marele Duce Mihail Pavlovici al Rusiei, fiul cel mic al ţarului Pavel I, și frate cu viitorul țar Nicolae I. Mihail a fost impresionat de frumusețea fetei și a decis să grăbească mariajul. În 1823 prințesa a trecut la ortodoxism și și-a ales numele de Elena Pavlovna, iar pe 20 februarie 1824, ajunsă la vârsta de 17 ani, s-a căsătorit cu Marele Duce la Sankt Petersburg. Cuplul s-a stabilit la Palatul Mihailovski, dar mariajul lor nu a fost unul fericit: Mihail era pasionat doar de arme și o neglija pe tânăra Elena. Totuși, au avut șase fiice: Marea Ducesă Maria, Marea Ducesă Elisabeta, Marea Ducesă Ecaterina, Marea Ducesă Alexandra, Marea Ducesă Nadejda și Marea Ducesă Anna.
Când soțul ei a murit, în 1849, Elena a devenit patroana câtorva organizații caritabile și de artă. La insistențele ei a fost înființat Conservatorul din Sankt Petersburg și Societatea Rusă de Muzică pe care la finanțat-o la început vânzându-și diamantele. De sprijinul financiar al Marii ducese au beneficiat și pictorii Briullov, Aïvazovski, compozitorul Anton Rubinstein, actorul Gorboievov, tenorul Nilski, chirurgul și anatomistul Nikolai Ivanovici Pirogov. De asemenea, a susţinut publicarea ediției postume a operelor complete ale lui Gogol.
Interesată de filantropie și de medicină, Marea ducesă a adunat un grup de asistente medicale care vor forma mai târziu Crucea Roșie din Rusia și s-a implicat personal în misiunile medicale a peste 200 de asistente care au acordat asistență în timpul Războiului Crimeii. Tot Elena Pavlovna a fondat Spitalul pentru copii Elisabeta din Sankt Petersburg și orfelinatele Maria și Elisabeta din Moscova și Pavlovsk.
Tot ea pune bazele, în colaborare cu profesorul terapeut E. E. Eichwald, unei instituții medicale destinate pregătirii și dezvoltării profesionale a medicilor care va fi inaugurată în 1885, la 12 ani după moartea ei şi îi va purta numele: Institutul Clinic al Marii Ducese Elena Pavlovna.
Elena Pavlovna a murit pe 2 februarie 1873, la vârsta de 66 de ani, la Stuttgart, în orașul ei natal.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca dar de nu

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp