Matei din
Brâncoveni (sau Brâncoveanu) s-a născut în anul 1580 și a fost fiul lui Danciul
din Brâncoveni, un fost mare vornic din timpul domniilor lui Ștefan Surdul și
Alexandru al III-lea cel Rău și oștean al lui Mihai Viteazul. Mama lui a fost
jupâneasa Stanca, iar tânărul Matei a fost, la rândul lui, căpitan în oastea
lui Mihai Viteazul și comandant al detașamentelor oamenilor liberi și
breslașilor din Craiova.
Aga Matei
Basarab s-a căsătorit cu Elina Năsturel, cea de-a patra fiică a marelui logofăt
Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și soră a cărturarului Udriște Năsturel, pe
când ea avea doar 14 ani. Tânăra provenea dintr-o familie care punea preț de
învățătură, astfel că Elina a învăţat slavona şi greaca și a studiat literatura,
arta şi istoria.
Cuplul a
avut un singur copil, pe micul Mateiaș, dar acesta a murit în primii ani de
viață și Elina nu a mai putut da naștere unui alt moștenitor. Mai târziu, Elina
și Matei Basarab l-au înfiat pe fiul lui Udriște Năsturel, fratele Elinei, pe
care tot ei îl botezaseră cu numele fiului lor, Mateiaș, dar și acest băiat a
murit în adolescență.
Aga Basarab
a încercat să preia tronul Țării Românești cu ajutorul lui Rakoczy I al
Transilvaniei, pretinzând că este dreptul său de coborâtor din bătrânii
Basarabi, iar Înalta Poartă a ținut cont de darurile făcute personal de Matei
și i-a încredințat tronul cu toată împotrivirea intereselor grecești în fruntea cărora se afla
bogătașul Celebi Curt.
Noul domn a
fost înscăunat în 1632 și în timpul domniei a menținut pacea cu Turcia, a încheiat
tratate de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I, cu Sfântul Imperiu
Roman, cu Polonia și Veneția.
Cei 22 de ani ai domniei lui Matei Basarab sunt considerați
o perioadă de înflorire culturală, domnul fiind un adevarat Mecena, un
protector al culturii și sprijinitor al ortodoxiei. Basarab a ridicat 46 de
biserici și a sprijinit refacerea multor altora, atât în țară, cât și la
Muntele Athos sau la sud de Dunăre, la Vidin și Sistov. În 1645, de exemplu, Matei
Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos, iar toate aceste fapte vor
face să fie considerat cel mai mare ctitor ortodox al poporului roman.
Cea mai
cunoscută ctitorie a lui Matei Basarab este Mănăstirea Arnota din Vâlcea,
ridicată în doar trei ani, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Aici sunt
pictate portretele votive ale lui Matei Basarab și Doamnei Elina. Domnitorul,
înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase
portrete de voievozi români care s-au păstrat până astăzi.
Tot el este cel
care a introdus prima legislație scrisă: "Pravila mică", tipărită la
mănăstirea Govora, în 1640, o culegere de legi despre obligațiile clerului, călugărilor, probleme referitoare la familie, căsătorie și obiceiuri de drept și "Îndreptarea legii", tipărită la Târgoviște,
în 1652.
Matei
Basarab a murit pe 19 aprilie 1654, la vârsta de 74 de ani, din cauze naturale,
la un an după moartea mai tinerei lui soții, Elina.
A fost initial
înmormântat la Târgoviște, de unde a fost mutat patru ani mai târziu, în 1658,
la Mănăstirea Arnota, slujba fiind ținută de un sobor de preoți, în frunte cu
patriarhul Macarie Zaim al Antiohiei și cu fiul acestuia, cărturarul Paul de
Alep, care avea și rolul de secretar al lui Macarie și care se aflau la acel moment
în Țara Românească. Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul Doamnei
Elina, soția voievodului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti