Treceți la conținutul principal

30 ianuarie 1889: Drama de la Mayerling

Arhiducele Rudolf al Austriei, unicul fiu al Imparatului Franz Josef si al frumoasei imparatese Sisi, s-a indragostit de mai tânăra baronesă Maria Vetsera si, simtindu-se vinovat fata de ea, nevrand sa trateze acest amor ca pe o aventura vulgara, şi fiind in acelasi timp nefericit in casnicia sa cu printesa Stefania a Belgiei, ii scrie nasului sau, Papa Pius al IX-lea. 
Îi marturiseşte papei drama existentei sale si îl imploră sa-i desfaca mariajul cu Stefania, asigurandu-l ca e gata sa renunte la tron daca asta i-ar usura decizia.
Papa Pius al IX-lea i-a raspuns, dupa mult timp de gandire, negativ. Arhiducele se simtea el insusi dezonorat șo îi propune domnisoarei Vetsera sa moara impreuna, dupa o ultima noapte de dragoste.
Un valet a fost trimis să o aducă pe tânără de la Viena la domeniul de vanatoare de la Mayerling. Un birjar cu numele Bratfisch, cantaret popular foarte cunoscut in epoca, l-a condus, in acelasi timp, pe arhiduce la castel.
Aici au petrecut toata noaptea. Printul Filip de Coburg, care era la curent cu amorul arhiducelui Rudolf cu domnisoara Vetsera, dar nu si cu sinistrul lor proiect, le-a tinut companie. Birjarul Bratfisch le-a cantat toata noaptea, iar la ora 4 dimineata a fost expediat de arhiduce cu vorbele: "Tine gata echipajul pentru maine dimineata! Plec la vanatoare!"
Apoi Rudolf si Maria Vetsera s-au dus la culcare. Dimineata, conform investigatiilor vremii, arhiducele a omorat-o cu un glont de revolver pe domnisoara Vetsera, a acoperit-o cu o plapuma de matase, a aranjat patul si a rasfirat flori peste tanara femeie moarta. Inainte de a se culca langa ea, Rudolf a sunat si, fara sa deschida usa, a dat ordin valetului sau de camera sa vina cu cafea neagra si sa puna cestile pe masa in odaia de alaturi. 
Cand a auzit ca valetul se indeparteaza, dupa ce adusese cafeaua, a luat una din cesti care s-a regasit, dupa aceea, langa pat. Pe urma, a apucat o mica oglinda care a fost gasita stransa in mana lui cand servitorii au patruns in camera câteva ore mai târziu. Arhiducele avea o rana mare la cap. Medicii au conchis sub semnatura că fractura din tampla dreapta a craniului arhiducelui a fost facuta printr-un foc de revolver tras de aproape!
A doua zi. mama domnisoarei Vetsera, negasindu-si fata nicaieri si auzind ca tanara ar fi fugit la Hofburg, la arhiducele Rudolf, a patruns inlacrimata, la prima domnisoara de onoare a Imparatesei Sisi, reclamandu-si fiica. Mama lui Rudolf, care fusese înștiințată de drama de la Mayerling, a intrat in camera si, intinzandu-i mana doamnei Vecsera, i-a spus: "Rudi e mort si fiica dumneavoastra e moarta si ea, Suntem doua mame nenorocite!"

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...
4 comentarii
Citiți mai multe

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...
2 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe