Treceți la conținutul principal

30 ianuarie 1889: Drama de la Mayerling

Arhiducele Rudolf al Austriei, unicul fiu al Imparatului Franz Josef si al frumoasei imparatese Sisi, s-a indragostit de mai tânăra baronesă Maria Vetsera si, simtindu-se vinovat fata de ea, nevrand sa trateze acest amor ca pe o aventura vulgara, şi fiind in acelasi timp nefericit in casnicia sa cu printesa Stefania a Belgiei, ii scrie nasului sau, Papa Pius al IX-lea. 
Îi marturiseşte papei drama existentei sale si îl imploră sa-i desfaca mariajul cu Stefania, asigurandu-l ca e gata sa renunte la tron daca asta i-ar usura decizia.
Papa Pius al IX-lea i-a raspuns, dupa mult timp de gandire, negativ. Arhiducele se simtea el insusi dezonorat șo îi propune domnisoarei Vetsera sa moara impreuna, dupa o ultima noapte de dragoste.
Un valet a fost trimis să o aducă pe tânără de la Viena la domeniul de vanatoare de la Mayerling. Un birjar cu numele Bratfisch, cantaret popular foarte cunoscut in epoca, l-a condus, in acelasi timp, pe arhiduce la castel.
Aici au petrecut toata noaptea. Printul Filip de Coburg, care era la curent cu amorul arhiducelui Rudolf cu domnisoara Vetsera, dar nu si cu sinistrul lor proiect, le-a tinut companie. Birjarul Bratfisch le-a cantat toata noaptea, iar la ora 4 dimineata a fost expediat de arhiduce cu vorbele: "Tine gata echipajul pentru maine dimineata! Plec la vanatoare!"
Apoi Rudolf si Maria Vetsera s-au dus la culcare. Dimineata, conform investigatiilor vremii, arhiducele a omorat-o cu un glont de revolver pe domnisoara Vetsera, a acoperit-o cu o plapuma de matase, a aranjat patul si a rasfirat flori peste tanara femeie moarta. Inainte de a se culca langa ea, Rudolf a sunat si, fara sa deschida usa, a dat ordin valetului sau de camera sa vina cu cafea neagra si sa puna cestile pe masa in odaia de alaturi. 
Cand a auzit ca valetul se indeparteaza, dupa ce adusese cafeaua, a luat una din cesti care s-a regasit, dupa aceea, langa pat. Pe urma, a apucat o mica oglinda care a fost gasita stransa in mana lui cand servitorii au patruns in camera câteva ore mai târziu. Arhiducele avea o rana mare la cap. Medicii au conchis sub semnatura că fractura din tampla dreapta a craniului arhiducelui a fost facuta printr-un foc de revolver tras de aproape!
A doua zi. mama domnisoarei Vetsera, negasindu-si fata nicaieri si auzind ca tanara ar fi fugit la Hofburg, la arhiducele Rudolf, a patruns inlacrimata, la prima domnisoara de onoare a Imparatesei Sisi, reclamandu-si fiica. Mama lui Rudolf, care fusese înștiințată de drama de la Mayerling, a intrat in camera si, intinzandu-i mana doamnei Vecsera, i-a spus: "Rudi e mort si fiica dumneavoastra e moarta si ea, Suntem doua mame nenorocite!"

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe