Treceți la conținutul principal

Prințul Christofor al Greciei, întâlnire cheie cu falsa Prințesă Anastasia Romanov


Prințul Christofor s-a născut pe 10 august 1888 la Pavlovsk, în Rusia țaristă, părinții săi fiind George I al Greciei și Olga, regina Greciei și a fost cel mai mic copil din cei opt ai cuplului regal. La puțin timp după naștere, Christofor a fost botezat, iar nașii de botez au fost țarul Alexandru al III-lea și țarina Maria Feodorovna. La fel ca frații săi, Christofor a fost bine educat, vorbea greaca, engleza, daneza, rusa, franceza și italiana.
Tânărul a fost logodit pentru scurtă vreme cu Prințesa Alexandra, Ducesă de Fife, nepoata regelui Eduard al VII-lea în anul 1910, dar logodna s-a încheiat când părinții celor doi au aflat de legătura lor.
Pe 1 ianuarie 1920, Christofor s-a căsătorit cu o văduvă americană Nancy Stewart Worthington Leeds la Vevey, în Elveția, soția lui primind titlul Prințesa Anastasia a Greciei și Danemarcei. Averea ei uriașă a fost folosită pentru sprijinirea familiei regale din Grecia în timpul perioadelor lungi de exil. La scurt timp după nuntă, Anastasia s-a îmbolnăvit de cancer și a murit la Londra, pe 29 august 1923, lăsându-l în grija prințului Christofor pe fiul ei din prima căsătorie, William Bateman Leeds Jr. Acesta s-a căsătorit în 1921 cu Prințesa Xenia Georgievna Romanova a Rusiei, care era chiar nepoata lui Christofor, adică fiica surorii sale mai mari, Prințesa Maria Georgievna.
Un episod interesant este întâlnirea dintre prințul Christofor și Anna Andreson, tânăra care pretindea că este Marea Ducesă Anastasia a Rusiei. Christofor a văzut-o pe Anna și a spus despre ea că nu știa să vorbească în limba rusă, pe care reala Anastasia, ca toți copiii țarului Nicolae al II-lea, o vorbea fluent, aceasta fiind o mărturisire cheie în stabilirea falsei identități a pretinsei Mari Ducese.

Mai târziu prințul Christofor s-a recăsătorit cu prințesa Françoise de Orléans, fiica lui Jean d'Orléans, Duce de Guise și a Isabellei d'Orléans. Cuplul a avut un singur copil, pe prințul Mihail, care s-a născut în 1939, cu un an înainte de decesul prematur al tatălui său. Prințul Christofor al Greciei a murit pe 21 ianuarie 1940, la vârsta de 51 de ani, la Atena. Micul prinț a fost botezat de Regina Elena a României și regele George al II-lea al Greciei. Orfan de tată, prințul Mihail avea să rămână și fără mamă la vârsta de 14 ani, fiind crescut de bunica maternă la Bruxelles. Ajuns la maturitate, Mihail avea să se căsătorească cu artista greacă Marina Karella, dar mariajul nu a fost conform cu legile casei regale, iar prințul a fost decăzut din drepturile de succesiune la tronul Greciei.




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe