Treceți la conținutul principal

WAGNER, GENIUL DIFICIL ȘI RELAȚIILE LUI COMPLICATE


Richard Wagner s-a născut pe 22 mai 1813 la Leipzig, într-o familie de actori, a studiat la Dresda și la Leipzig și, între 1833 și 1839, a lucrat pentru teatrele de operă din Würzburg, Magdeburg, Königsberg și Riga.
În 1836 s-a căsătorit cu actrița Minna Planner, cu care are o relație furtunoasă, pentru că Wagner era gelos, posesiv, extrem de exigent, iar Minna suferea din cauza acestui comportament uneori abuziv.
De multe ori actrița izbucnea în plans în public și de cel puțin două ori l-a părăsit, plecând la părinții ei. De fiecare data, însă, tânărul Wagner o implora să se întoarcă, iar Minna ceda și revenea lângă acest soț cheltuitor și imatur. Între 1839 și 1842, cei doi au locuit la Paris, într-o sărăcie lucie. Compozitorul a fost chiar închis pentru datoriile pe care le făcuse și nu putea să le returneze, iar Minna a fost nevoită să apeleze la prietenii germani pentru a-și scoate soțul de la închisoarea datornicilor.
Primele sale opere care au un răsunet deosebit, Rienzi, Olandezul zburător sau Vasul fantomă, l-au impus în viața artistică. În 1843 se stabilește în Dresda, unde devine Kapellmeister la curtea regelui din Saxonia.
Fire orgolioasă, Wagner a avut o existență agitată. Sub influența scriitorului Heinrich Laube, a adoptat ideile republicane ale mișcării Jungen Deutschland („Tânăra Germanie"), dar, după înfrângerea revoluției din 1848, primește un mandat de arestare și este nevoit să se refugieze la Zürich, în Elveția, unde rămâne timp de 10 ani, până în anul 1858.
Relația cu Minna este din ce în ce mai proastă. Totuși, actrița era legată financiar de el, deoarece știa că e puțin probabil să mai poată urca din nou pe scenă ca actriță și o măcina frica de sărăcie. În plus, Minna începuse să prezinte semne de boală cardiacă, pentru care i s-a prescris laudanum. Înainte de a I se alătura lui Wagner la Zurich, i-a scris:
“Cea mai mare mândrie a mea a fost când te-am văzut șeful celei mai mari orchestre din Germania. Poate îți amintești că nu am ratat aproape nicio reprezentație pe care ai condus-o, te-am văzut doar pe tine și am fost fericită. Am crezut că ceea ce auzeam emana doar de la tine... Mi-ai apărut ca un Dumnezeu care guvernează toate elementele puterii... Vezi, dragă Richard, deții puterea, darul glorios de creator”.
Ea i se alătură soțului la Zurich, dar în 1850 Wagner are o aventură cu o anume Jessie Laussot, o tânără în vârstă de 21 de ani, căsătorită, cu care a plănuit să ajungă în Extremul Orient. Minna, împreună cu mama lui Jessie, au pus capăt acestui plan și compozitorul a revenit în cele din urmă la relația cu Minna pentru un timp.
O cunoaște însă pe scriitoarea Mathilde Wesendonck în timp ce lucra la Tristan și Isolda, în 1857, se îndrăgostește de ea, iar acesta va fi finalul relației dintre Minna și Wagner. După descoperirea unei scrisori de la Wagner către Mathilde în aprilie 1858, Minna l-a acuzat de adulter, Wagner a negat, susținând că Minna dat o interpretare vulgară corespondenței sale cu Mathilde.
Minna i-a scris Mathildei înainte de a pleca definitiv spre Dresda:
“Trebuie să-ți spun cu inima sângerândă că ai reușit să-mi iei soțul de lângă mine după aproape douăzeci și doi de ani de căsătorie. Fie ca această faptă nobilă să contribuie la liniștea ta sufletească, la fericirea ta”.
Minna a refuzat să divorțeze de Wagner, deși el îi cerea în mod repetat acest lucru. A susținut-o financiar pentru tot restul vieții, mai ales pentru că boala ei de inimă se agravase, dar când a murit, în ianuarie 1866, nu a participat la înmormântare.
Mai târziu Wagner se va căsători cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. Cosima era cu 24 de ani mai tânără decât el și era fiica contesei Marie d'Agoult, care-și părăsise soțul pentru Liszt. Cuplul Cosima – Richard va avea trei copii, iar relația lor va dura până la sfârșitul vieții lui Wagner.
Începând cu anul 1864 compozitorul devine protejatul regelui Ludwig al II-lea al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene.
Regele nebun al Bavariei îl susține financiar, iar Wagner se ocupă doar de creația artistică. Cu ajutorul protectorului său construiește Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea în scenă a operelor sale.
Richard Wagner s-a mutat la Bayreuth pe 24 aprilie 1872, unde a compus ultims sa operă, Parsifal. Compozitorul a murit la Veneția, în Palatul Vendradim, în ziua de 13 februarie 1883, la vârsta de 70 ani, în urma unei afecțiuni cardiace. Soția sa, Cosima, a preluat, după decesul soțului, conducerea Festivalului Wagner, supraviețuind încă 47 de ani.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...