Treceți la conținutul principal

Savantul Mendeleev, tabelul periodic şi mitul celor 40 de grade din votca rusească


Dimitri Mendeleev s-a născut pe 27 ianuarie 1834 la Tobolsk, în Siberia, fiind cel mai mic dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev. Imediat ce a împlinit 14 ani, tatăl său a murit, iar situaţia financiară a familiei a început să se înrăutăţească. În 1849, se mută la Sankt Petersburg, unde Dimitri urmează Institutul Pedagogic. După terminarea şcolii, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză şi este nevoit să se mute în Peninsula Crimeea, pentru a-şi trata suferinţa. Acolo, predă științe la gimnaziul local pentru un an, iar în 1856 se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg.
Între 1859 și 1861 a locuit la Paris, apoi la Heidelberg, unde a făcut cercetări în domeniul chimiei. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit profesor de chimie la Institutul Tehnologic și la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.

În aprilie 1862 tânărul s-a căsătorit cu  Feozva Nikitichna Leshcheva la biserica Institutului de Inginerie Nikolaev din Sankt Petersburg, dar după 14 ani de mariaj s-a îndrăgostit de Anna Ivanova Popova, a devenit obsedat de tânără și a început să-i facă o curte asiduă. În 1881  i-a propus să se căsătorească și a amenințat-o că se va sinucide dacă ea refuză. Divorțul său de prima soţie, Leshcheva, a fost finalizat la o lună după ce se căsătorise cu Popova, dar, chiar și după divorț, Mendeleev a fost considerat tehnic bigam pentru că Biserica Ortodoxă Rusă cerea un termen de cel puțin șapte ani înainte de o altă căsătorie.
Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societății Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependența între proprietățile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei și a valenței pentru a descrie elementele chimice, fiind primul savant care a făcut un tabel periodic foarte asemănător cu cel actual. Mendeleev a prezis descoperirea unor noi elemente și a lăsat spații libere pentru acestea, pe care le-a numit eka-siliciu (germaniu), eka-aluminiu (galiu) și eka-bor (scandiu). Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleviu. 
În ciuda faptului că omul de ştiinţă era recunoscut în întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu suspiciune, ceea ce l-a determinat să demisioneze de la catedra Universității din Sankt Petersburg pe 17 august 1890.
Un mit foarte popular este că Mendeleev a hotărât ca votca să aibă gradul standard de 40% alcool în 1894, în perioada în care era director al Biroului de Greutăți și Măsuri. Această poveste a fost folosită mai ales în revendicările de marketing ale brandului rusesc de vodka Standard.
Adevărul este că Biroul pe care în conducea nu a fost niciodată implicat în stabilirea standardelor de calitate a producției, ci a emis doar norme privind standardizarea greutății comerciale și a instrumentelor de măsură.
Se mai spune că disertația de doctorat a lui Mendeleev din 1865 a fost „Un discurs despre combinația de alcool și apă” şi aceasta conținea o afirmație conform căreia 38% alcool este concentraţia ideală a votcii și, ulterior, acest număr a fost rotunjit la 40% pentru a simplifica calculul impozitului pe alcool. Cu toate acestea, disertația lui Mendeleev a avut ca temă concentrațiile de alcool de peste 70% și nu a scris niciodată nimic despre votcă.
Savantul a murit pe 2 februarie 1907 din cauza gripei, la vârsta de 73 de ani, la Sankt Petersburg, iar ultimele sale cuvinte au fost către medicul personal: "Doctore, aveți știință, eu am doar credință".

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...