Treceți la conținutul principal

Moartea dramatică a ducesei Sophie în incendiul de la Bazar de la Charité


Sophie Charlotte Augustine de Bavaria s-a născut pe 23 februarie 1847 la Castelul Possenhofen, fiind fiica Ducelui Maximilian Joseph de Bavaria și a Prințesei Ludovika de Bavaria, al nouălea copil din cei zece ai familiei.
Sophie a fost sora împărătesei Elisabeta a Austria, a reginei Maria Sofia a celor Două Sicilii și a Helenei, prințesă de Thurn și Taxis.
Fata s-a logodit cu vărul ei, regele Ludwig al II-lea al Bavariei, dar după mai multe amânări ale căsătoriei, Ludwig a rupt logodna în octombrie 1867.
Prințesa a mers să locuiască la mătușa sa, Amalie Auguste, în Saxonia, și aici l-a întâlnit pe Ferdinand d'Orléans, cu care s-a căsătorit pe 28 septembrie 1868 la Castelul Possenhofen.
Cei doi s-au stabilit la Londra unde Sophie Charlotte a născut primul lor copil, pe prințesa Louise d'Orléans, apoi pe Emanuel, Duce de Vendôme.
Ca și cum ar fi avut o presimțire, Sophie și-a redactat testamentul pe 4 octombrie 1896. Prințesa avea să moară într-un incendiu devastator la Bazar de la Charité din Paris, pe 4 mai 1897, ca o adevărată eroină. Se afla la evenimentul anual de caritate organizat de aristocrația catolică franceză din Paris pentru a strânge fonduri pentru săraci când a izbucnit focul. În acea după-amiază nunțiul apostolic Eugenio Clari vizitase târgul și îl binecuvântase, iar evenimentul adunase cam 1200 de vizitatori.
În jurul orei 4 ducesa Sophie, care prezida standul călugărițelor dominicane, a simțit miros de ars și i-a șoptit uneia dintre vecinele ei, doamna Belin: “Mă sufoc”. Aceasta i-a răspuns: “Dacă ar izbucni un incendiu, ar fi groaznic”.  
Nu după mult timp, s-a întâmplat cumplita tragedie. Focul a pornit de la o lampă de proiecție cinematografică, mai întâi a luat foc o perdea, apoi focul s-a întins la structura de lemn a hangarului în care era organizat evenimentul și a cuprins acoperișul din carton gudronat. Oamenii au intrat în panică și încercau disperați să se salveze, dar, așa cum se întâmplă în astfel de tragedii, s-au produs busculade, unii au căzut și nu s-au mai putut ridica, în timp ce erau călcați pur și simplu în picioare de cei care încercau să fugă.
Ducesa Sophie a refuzat să iasă din incinta bazarului, insistând ca vânzătoarele și călugărițele care lucrau alături de ea să fie salvate primele. O călugăriță care a scăpat cu viață din incendiu a povestit că a văzut-o pe ducesă îngenunchind și începând să se roage în timp ce flăcările o înconjurau.
La doar un sfert de oră de la izbucnirea focului, hangarul în care fusese bazarul de caritate se transformase într-un morman de grinzi de lemn carbonizate, sub care erau zeci de cadavre.
Incendiul din Bazar de la Charité s-a soldat cu 126 de victime, multe dintre ele femei din aristocrația franceză. În urma dezastrului, un binefăcător anonim a donat 937.438 de franci pentru scopurile caritabile pentru care fusese organizat bazarul, echivalentul sumelor adunate cu un an înainte.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...