Treceți la conținutul principal

Carolina Augusta, împărăteasa numită "mama săracilor"


Carolina Augusta s-a născut pe 8 februarie 1792, la Mannheim, fiind fiica lui Maximilian I Iosif, rege al Bavariei și a Augustei de Bavaria și a fost împărăteasă a Imperiului Austriac din 1825 până în 1835.
Pe 8 iunie 1808, la München, Caroline Augusta, ajunsă la vârsta de 16 ani, s-a căsătorit cu prințul William, care era cu 11 ani mai vârstnic, devenind prințesă de Württemberg. Acest mariaj a fost aranjat de părinți, pentru a fi evitată o căsătorie politică pe care intenționa să o aranjeze Napoleon Bonaparte. După ceremonie, prințul i-a spus: “Suntem victime ale politicii”. Cuplul nu a avut relații intime și căsătoria a fost anulată în 1814 de Papa Pius al VII-lea pentru a le permite celor doi să se poată recăsători fără a avea probleme din cauza restricțiilor impuse de Biserica Catolică. În sprijinul anulării, soții au susținut că au locuit separat în palat și că nu și-au consumat niciodată căsătoria.

După anularea căsătoriei, Caroline Augusta a fost considerată eligibilă atât pentru împăratul Francisc al II-lea, cât și pentru fratele mai mic ak acestuia, Ferdinand. Curând Ferdinand al III-lea, Marele Duce al Toscanei și-a retras propunerea și Caroline Augusta a devenit mireasa împăratului.
Astfel că, pe 29 octombrie 1816, Caroline Augusta s-a căsătorit cu Francisc al II-lea, împărat al Austriei, regele Ungariei și Boemiei, devenind a patra sa soție. Diferența de vârstă dintre cei doi soți era de 24 de ani. Diplomatul englez Frederick Lamb a numit-o pe noua împărăteasă „urâtă, deșteaptă și amabilă”.
Nunta, și apoi viața lor de cuplu a fost foarte simplă datorită economiilor stricte pe care împăratul le impusese curții.
Mariajul a durat 20 de ani, până la moartea împăratului Francisc, și a fost armonios, dar a rămas fără copii.
Carolina a devenit populară în Austria și s-a implicat în activități caritabile. Fără ambiții politice, împărăteasa a fost numită "mama săracilor". A construit din propriile resurse mai multe orfelinate, spitale și locuințe pentru muncitori în districtul al V-lea al Vienei.
După moartea soțului ei în 1835, împărăteasa văduvă s-a mutat la Salzburg și a locuit acolo timp de 40 de ani, până în februarie 1873, imediat după ce a împlinit 81 de ani.
Ca și soțul ei, Francisc al II-lea, care a fost devotat familiei și și-a îndemnat moștenitorii proveniți din mariajele anterioare să păstreze unitatea familiei ca pe unul dintre cele mai de preț bunuri, Carolina Augusta a fost apropiată de rudele ei pe care le-a sprijinit pe tot parcursul vieții.
În amintirea vizitei pe care împărăteasa Carolina a făcut-o la Cluj a fost ridicat în oraș Obeliscul Carolina, o coloană monumentală care se află în Piața Muzeului, fosta Piață Carolina. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe