Testamentul lui Elias

Prin testamentul redactat pe 15 decembrie 1914 Jacques Menachem Elias a desemnat ca legatar universal Academia Romana, careia i-a lasat toata averea mobila si imobila, evaluata atunci la 1 miliard de lei. Conform dorintei sale, Academia Romana a infiintat o fundatie de cultura nationala si de asistenta publica numita Fundatia Familiei Menachem H. Elias, intreaga avere urmand sa fie consacrata promovarii culturii din România, alinarii boalelor saracilor, incurajarii elementelor valoroase, sprijinirii cauzelor nobile.

Testamentul sau prevedea acordarea de finantari pentru următoarele obiective:

* În special va avea obligatiunea de a construi si intretine la Bucuresti un spital de cel puţin 100 de paturi în conditiunile cele mai moderne... In acest spital se vor primi bolnavi de ambele sexe, israeliti si de orice alta credinta; se vor da consultatii si medicamente gratuite
* dezvoltarea institutiilor de cultură
* construirea de scoli si de cantine şcolare
* acordarea anuala de premii si burse Jacques Elias pentru copiii saraci
* acordarea de fonduri pentru Universitatea Carol I, pentru Facultatea de Medicina din Bucureşti, multor alte spitale si leagane pentru copii
* acordarea de donatii templelor si scolilor evreiesti de rit spaniol din Bucuresti si Viena.

Deşi a strans o avere colosala, Elias a trait toată viaţa modest, locuind intr-un apartament obisnuit. Jacques Menachem a incetat din viata pe 14 mai 1923, la Bucuresti, la inmormantarea sa fiind prezenti mai multi ministri in functie

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog