Octav Botnar, o misiune secreta?

Nascut la Cernauti, in 1913, Octav Botnar a fost unul dintre marii filantropi ai Regatului Unit. In timpul vietii sale a donat peste 100 de milioane de lire sterline. Viata lui Botnar are, insa, multe secrete. A fost incarcerat intre 1932 si 1936, apoi, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a luptat in Rezistenta franceza. Cand toata elita romaneasca incerca sa fuga in Occident, Botnar a revenit in Romania. Era anul 1946, anul in care toate sperantele romanilor s-au prabusit dupa ce comunistii au castigat alegerile trucate din noiembrie. Exact in acea perioada Octav Botnar revine la Bucuresti unde traiesti pana in 1960. Dar comunismul isi arata fata sa hidoasa, iar Botnar incearca sa fuga in Occident. Este prins si intemnitat pana in 1964, cand este gratiat dupa o amnistie genrala. Curand paraseste tara indreptandu-se spre Israel unde nu ramane pentru prea mult timp. Destinatia sa era, de fapt, Regatul Unit al Marii Britanii. Ajuns la Londra in 1966, infiinteaza, patru ani mai tarziu, Datsun UK, actualul Nissan UK. In 1991 se retrage in Elvetia, pentru ca, spun serviciile britanice, a uitat sa trimita catre fiscul englez taxe in valoare de 200 de milioane de lire. In 1998, Octav Botnar a murit in Elvetia, la Villars-sur-Ollon. In urma sa a ramas fundatia care poarta numele fiicei sale, Camelia,ucisa intr-un accident de masina la varsta de 20 de ani.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog