Prima femeie ziarist din România

Numele ei este Maria Grant, s-a născut în Anglia, în 1819, şi este sora diplomatului Effingham Grant care a fost, la începutul carierei sale, consilierul lui Robert Gilmour Colquhoun, consul britanic la Bucureşti. Mary îşi însoţeşte fratele în Valahia, lucrează un timp aici ca profesor particular şi se îndrăgosteşte de cel mai bun prieten al fratelui său. Nimeni altul decât Constantin A. Rosetti, membru al vechii familii boiereşti Rosetti. În aceeaşi perioadă este institutuoare pentru copiii familiei generalului Odobescu (unul dintre copii va deveni scriitorul Alexandru Odobescu).
Tânăra Mary Grant se va căsători cu C. A. Rosetti la casa părinţilor săi din Plymouth.
În timpul revoluţiei din 1848 Constantin, lider al curentului radical al revoluţionarilor, a fost ales secretar al Guvernului provizoriu, prefect de poliţie la Bucureşti şi a devenit redactor al ziarului "Pruncul român". După înfrângerea guvernului revoluţionar, este exilat, împreună cu camarazii săi paşoptişti, urcat de turci cu două plute în susul Dunării, până la graniţa cu Austria. Soţia sa, Maria, reuşeşte să îi elibereze pe prizonieri cu acordul primarului din Sviniţa. De aici pleacă împreună spre Franţa prin Ungaria, Croaţia şi Austria. Ajunşi la Paris în decembrie 1848 soţii Rosetti se ocupă de editarea revistelor România viitoare şi Republica Română. Exilul lor se încheie în 1857. La revenirea în ţară, Maria şi Constantin A. Rosetti au o activitate publicistică extrem de bogată. Ea editează, în 1865, propria revistă, Mama şi copilul, şi se implică în multe acţiuni de caritate şi opere de binefacere.
Soţii Rosetti au avut 8 copii, dar doar 4 dintre aceştia au supravieţuit: Liberty Sofia (i se spunea Libby şi era născută în iunie 1848) şi trei băieţi: Mircea, Vintilă şi Horia Rosetti.

În 1850 Maria i-a pozat pictorului Constantin Daniel Rosenthal pentru celebra pânză România revoluţionară, devenită simbol al Revoluţiei Române de la 1848.