Treceți la conținutul principal

Fiica lui N. D. Cocea, mostenitoarea unei averi uriase




Gina Manolescu Strunga era o tanara bogata si, in ciuda educatiei primite acasa, in familia ministrului Ion Manolescu Strunga, cam flusturatica. Il mostenea, probabil, pe tatal sau, fost ministru al industriilor, care a fost casatorit, la un moment dat, cu superba Elvira Popescu. Apoi a luat-o de nevasta pe Irina si au avut impreuna o fata, pe Gina. Ion Manolescu Strunga a sfarsit la Sighet, in 1951. Mostenitoarea familiei Strunga s-a casatorit cu criticul Petru Comarnescu, dar, curand dupa nunta, a divortat si i-a facut un copil lui N.D. Cocea, de care era indragostita din adolescenta. Drept e ca N.D. Cocea, cunoscutul gazetar si scriitor tocmai divortase de Florica Mille, cu care fusese casatorit timp de 8 ani si cu care avea o fiica - pe cea care avea sa devina distinsa actrita Dina Cocea. Tanti Cocea, si ea fiica a gazetarului ND Cocea, este nascuta din dragostea acestuia cu Maria Grigorescu. Fiica cuplului Gina Manolescu Strunga - ND Cocea, Ioana Maria Cocea a devenit o cunoscuta sculptorita, iar astazi este mostenitoarea intregii averi lasate in urma de celebrii sai urmasi: familia Manolescu Strunga si familia Cocea. Batrana acum, Ioana Maria Cocea (88 de ani) traieste la Sighisoara, locul in care s-a retras si N.D. Cocea intre 1928 si 1945. Maria Cocea a fost reimproprietarita de statul roman cu mai multe hectare de teren, mosii si conace care au apartinut familie ei. Acum detine 2,6 ha din fosta statiune Strunga, 104 ha de fond forestier si alte 50 de ha de teren arabil, aflate in judetul Iasi, un teren forestier pe domeniul Balc, in suprafata de 113,75 hectare, o casa la Sighisoara si una la Bucuresti.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe