Treceți la conținutul principal

Misiunile nobile ale Marii Ducese Elena Pavlovna: arta şi operele de caritate

Marea Ducesă Elena Pavlovna a Rusiei s-a născut pe 9 ianuarie 1807 la Stuttgart, fiind fiica cea mare a Prințului Paul de Württemberg și a Prințesei Charlotte de Saxa-Hildburghausen. Pentru că tatăl său era în relații conflictuale cu fratele lui, familia s-a stabilit la Paris, unde tânăra prințesă Charlotte a crescut în condiții modeste, în pensiunea familiei, și unde s-a împrietenit cu fiicele generalului Walter. Walter era rudă cu celebrul naturalist francez, baronul Georges Cuvier, iar povestirile pe care acesta din urmă i le spunea în timpul plimbărilor în Grădina Botanică îi vor stârni micuței prințese interesul pentru natură.
În 1822, pe când avea 15 ani, Elena s-a logodit cu vărul ei, Marele Duce Mihail Pavlovici al Rusiei, fiul cel mic al ţarului Pavel I, și frate cu viitorul țar Nicolae I. Mihail a fost impresionat de frumusețea fetei și a decis să grăbească mariajul. În 1823 prințesa a trecut la ortodoxism și și-a ales numele de Elena Pavlovna, iar pe 20 februarie 1824, ajunsă la vârsta de 17 ani, s-a căsătorit cu Marele Duce la Sankt Petersburg. Cuplul s-a stabilit la Palatul Mihailovski, dar mariajul lor nu a fost unul fericit: Mihail era pasionat doar de arme și o neglija pe tânăra Elena. Totuși, au avut șase fiice: Marea Ducesă Maria, Marea Ducesă Elisabeta, Marea Ducesă Ecaterina, Marea Ducesă Alexandra, Marea Ducesă Nadejda și Marea Ducesă Anna.
Când soțul ei a murit, în 1849, Elena a devenit patroana câtorva organizații caritabile și de artă. La insistențele ei a fost înființat Conservatorul din Sankt Petersburg și Societatea Rusă de Muzică pe care la finanțat-o la început vânzându-și diamantele. De sprijinul financiar al Marii ducese au beneficiat și pictorii Briullov, Aïvazovski, compozitorul Anton Rubinstein, actorul Gorboievov, tenorul Nilski, chirurgul și anatomistul Nikolai Ivanovici Pirogov. De asemenea, a susţinut publicarea ediției postume a operelor complete ale lui Gogol.
Interesată de filantropie și de medicină, Marea ducesă a adunat un grup de asistente medicale care vor forma mai târziu Crucea Roșie din Rusia și s-a implicat personal în misiunile medicale a peste 200 de asistente care au acordat asistență în timpul Războiului Crimeii. Tot Elena Pavlovna a fondat Spitalul pentru copii Elisabeta din Sankt Petersburg și orfelinatele Maria și Elisabeta din Moscova și Pavlovsk.
Tot ea pune bazele, în colaborare cu profesorul terapeut E. E. Eichwald, unei instituții medicale destinate pregătirii și dezvoltării profesionale a medicilor care va fi inaugurată în 1885, la 12 ani după moartea ei şi îi va purta numele: Institutul Clinic al Marii Ducese Elena Pavlovna.
Elena Pavlovna a murit pe 2 februarie 1873, la vârsta de 66 de ani, la Stuttgart, în orașul ei natal.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe