Treceți la conținutul principal

Marchiza de Pompadour, amanta regelui Ludovic al XV-lea, a murit de tuberculoza la 42 de ani

Jeanne Antoinette Posson, devenita mai tarzu marchiza de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului francez si a fost cea mai cunoscuta amanta a regelui Frantei. 
Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o educatie aleasa, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major pentru nobilii de la Curte: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a acordat titlul de marchiza.
Ludovic a fost obligat sa procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au inmultit carcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette careia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește").
În ciuda criticilor persistente referitoare la conditia ei sociala si intelectuala, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus ca, la prima ei casatorie, a primit ca dar de nunta o mosie la Etiolles, loc aflat  la 28 de kilometri de Paris, unde a condus cu succes un salon pe care il frecventau scriitori, muzicieni, pictori si arhitecti celebri ai epocii. Voltaire a fost unul dintre cei care vizitau salonul doamnei de Pompadour si datorita ei a primit misiunea de a fi istoriograf al Regelui Ludovic al XV-lea.
Devenita patroană a artelor, marchiza a acumulat zeci de piese de mobilier și obiecte de artă. Se spune ca ea a fost artizana dezvoltarii extraordinare a fabricii de porțelan Sevres. Tot ea a incurajat constructiile arhitecturale ale epocii luminate, datorandu-i-se, practic. construirea Pieții Ludovic al XV-lea și a Școlii Militare din Paris.
Pentru ca relatia cu regele Frantei era cat se poate de oficiala, marchiza locuia la etajul doi al Palatului Versailles într-un apartament micut si confortabil. Acolo organiza mese pentru rege, cu oaspeți aleși, departe de fastul și eticheta Curții. Camerele sale se aflau chiar deasupra dormitorului regelui si se spune ca el a comandat construirea unei scari directe intre cele doua etaje pentru a putea ajunge cat mai repede, ori de cate ori dorea, la iubita sa. Stilul vestimentar al marchizei, extrem de luxos, bine ornamentat si accesorizat, a creat o moda care ii poarta si astazi numele. Rozul Pompadour si albastrul regal sunt culorile care au fost atat de prezente in vestimentatia metresei regale, incat au devenit celebre datorita ei. Stilul Rococo, cu ornamentele asimetrice, evitand liniile şi unghiurile drepte, ornamentele din ghirlande florale, naturale sau artificiale, contrastul de volum dintre partea inferioara a rochiei, cu fusta dispusa pe cinci cercuri care isi micsorau diametrul pe masura ce se apropiau de talie si bluza cu decolteu adanc si maneci dantelate, din materiale nobile, precum cea mai fina matase sau brocart erau punctele de atractie ale tinutelor doamnei de Pompadour.
Relatiile sexuale ale marchizei cu Ludovic al XV-lea s-au oprit in 1750, pentru ca Madame de Pompadour avea o sanatate fragila si nu a mai putut sa satisfaca apetitul sexual al regelui. Dar a ramas, si dupa 1750, prietena de suflet a lui Ludovic. Tuberculoza de care suferea de la varsta de 29 de ani se agrava pe zi ce trecea. Celebra amanta de la Versailles nu a reusit sa-i ofere niciun copil regelui Frantei, desi se pare ca a pierdut doua sarcini, dar, dupa ce nu i-a mai putut darui lui Ludovic trupul ei, a incurajat relatiile regelui cu diverse tinere care aspirau la titlul de metrese regale. In ultimii ani de viata marchiza a suferit mult, astfel ca moartea ei, in 1764, la doar 42 de ani, a fost privita ca o curmare a durerilor care o chinuiau.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...