Treceți la conținutul principal

Lulu, prima iubită a regelui Mihai


https://www.facebook.com/DosareSecrete/Lulu Malaxa, fiica marelui, dar controversatului industriaş interbelic Nicolae Malaxa a fost prima iubită a prinţului Mihai. Se întâmpla la sfârşitul anilor '30. Presa străină scria cu simpatie, în iulie 1939, despre idila dintre cei doi tineri (Mihai nu împlinise încă 18 ani) şi sublinia că povestea de amor este încurajată de Carol al doilea. Cei doi tineri erau descrişi admirativ de cotidianul The Palm Beach Report: el, inalt si blond, iar ea, subtirica, brunetă, cu un splendid profil de grecoaică fac un cuplu atât de contrastant... Lulu si Mihai s-au întâlnit prima dată într-o staţiune de pe litoral, în 1938, apoi au fost văzuţi de mai multe ori jucând tenis, înotând sau călărind în Bucureşti. Erau, practic, nedespărţiţi, călătoreau împreună, iar relaţia lor era supravegheată din umbră de regele Carol al doilea. Acum ştim şi motivul pentru care regele aproba această relaţie. Tatăl fetei, Nicolae Malaxa, s-a îmbogăţit şi datorită sprijinului masiv acordat de guvern sub formă de credite şi comenzi de stat. Guvernul i-a acordat credite de stat, iar apoi îi cumpăra producţia, asigurându-i profituri substanţiale. Practic au fost ani în care 98 la sută din producţie era livrată către stat, profiturile obţinute atingând rate între 300 şi 1000 la sută.
Comenzile de stat se datorau bunelor relaţii menţinute de industriaş cu Casa Regală în timpul domniei lui Carol al II-lea, iar o parte din profituri se întorceau la rege sub formă de donaţii şi acţiuni.
Constantin Argetoianu spunea că Nicolae Malaxa şi-a "constituit un fond de rulment al corupţiei". Argetoianu îl citează pe Nicolae Malaxa care, în momentul în care i-a înmânat regelui Carol al II-lea o servietă cu 100 milioane de lei, ar fi declarat: „Majestate, industria grea vă este profund recunoscătoare pentru tot ce aţi făcut şi vă rugăm să primiţi această sută de milioane de lei ca o modestă contribuţie pentru operele de asistenţă ale Palatului”.
Povestea dintre tinerii Lulu şi Mihai se încheie după abdicarea lui Carol al doilea în vara anului 1940. Şi inginerul Malaxa are de suferit: în mai 1941 este acuzat de colaborare cu legionarii şi îi sunt confiscate uzinele. După război câştigă simpatia regimului comunist pentru că fusese persecutat de regimul lui Antonescu şi astfel reuşeşte să transfere sute de milioane de dolari în bănci americane.
Lulu Malaxa (Irina) se căsătoreşte în 1946 cu George Emil Palade şi, în acelaşi an, emigrează în Statele Unite. Tânărul cuplu a avut doi copii - Georgia Palade Von Dusen si Philip Palade.
După naţionalizarea din iunie 1948 lui Nicoale Malaxa îi sunt confiscate toate proprietăţile şi devine angajat în propria sa fabrică. În acelaşi an merge într-o delegaţie comercială la Viena şi, ajuns aici, refuză să se mai întoarcă în România comunistă. Emigrează apoi în Statele Unite şi se stabileşte la New York.
În ţară este acuzat în contumacie de colaborare cu Garda de Fier şi condamnat la moarte pentru crime de război. Malaxa cere drept de rezidenţă permanentă în Statele Unite ale Americii. După descoperirea trecutului său politic este acuzat public de colaborare cu Garda de Fier, iar autorităţile americane încearcă să-l deporteze. Fără succes; Nicolae Malaxa a murit în 1965, în New Jersey.
Fiica sa a murit, şi ea, în 1969.
După revoluţie, nepoţii săi au primit de la statul român titluri de peste 310 milioane de dolari la Fondul de Despăgubiri Proprietatea, în schimbul tuturor proprietăţilor confiscate de comunişti celebrului lor bunic. Despăgubirile au fost acordate astfel: 622,5 milioane lei pentru Uzina Faur (fosta uzină Nicolae Malaxa), 384,7 milioane lei pentru Uzina Republica (Uzina de Tuburi şi Oţelării) şi 73,3 milioane lei pentru Combinatul Siderurgic Reşiţa (fostele Uzine şi Domenii de Fier din Reşiţa - UDR).

Comentarii

  1. Vera, foarte interesante articolele tale! Felicitari! Ti-am urmarit si emisiunile Bucurestiul Strict Secret (am toate DVD-urile!) Si pe mine ma pasioneaza Bucurestiul nestiut, de altădată, casele vechi, ziarele de epocă...etc. Incă o data, felicitari!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte tare articolele, pacat ca unii plagiaza cu nerusinare fara sa dea sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/Cine-a-fost-prima-iubit-a-Regelui-Mihai-1006487.html

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp...

Leagănul Sfânta Ecaterina, ultima casă a prințesei Ecaterina Olimpia Georgeta, fetița răpită de tatăl său, așezământ creat și finanțat de familia Cantacuzino pentru alinarea suferințelor orfanilor

În 1897 a luat ființă Societatea de asistenţă socială Leagănul Sf. Ecaterina care avea să se îngrijească de înființarea un institut pentru creșterea copiilor  sărmani nou născuți. Fondat din inițiativă privată, Leagănul Sfânta Ecaterina primea în creștere copiii părinților sărmani, copiii rămași fără mamă, dar și tinerele necăsătorite, devenite mame, pentru a-și crește aici copiii și a evita astfel riscul de a-i înstrăina, singura condiție pusă acestora fiind să alăpteze și un nou născut orfan. Din comitetul fondator făceau parte Ecaterina Cantacuzino, care era președinta societății, Teodora Văcărescu, Irina Cantacuzino și doctorul Toma Ionescu. Medicul așezământului era Mihail Mirinescu, iar primăria Capitalei a donat terenul de lângă Arcul de Triumf 20.000 de metri pătrați pe care s-au clădit, în timp, șapte pa vilioane. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, care a încercat, prin ajutorul pe care îl dădea copiilor orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea...