Scurta domnie a lui Vlad cel Tânăr, decapitat din ordinul boierilor Craioveşti şi înmormântat la necropola Mănăstirii Dealu
Devenind domn în februarie 1510, la vârsta de 22 de ani, Vlad cel Tânăr a încercat să își consolideze relațiile cu regatul maghiar, punându-se sub suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagiello.
Conştient că nu poate rezista fără a avea şi sprijin intern, domnitorul a încercat să se apropie de puternica familie a Craioveștilor care, însă, îl pregătea pe Neagoe Basarab pentru a deveni domn al Ţării Româneşti. Boierii Craioveşti aveau o forţă economică şi, implicit, politică extrem de mare încă din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, deţinând 132 de sate și moșii, iar domnii aflați în scaun nu se puteau menține în funcţie fără a face înţelegeri cu această dinastie de vechi boieri.
Chiar la începutul domniei lui Vlăduţ, în Ţara Românească s-a tipărit Octoihul, cea de-a doua carte a spaţiului românesc, operă a strădaniei ieromonahului Macarie. Valorosul volum de 200 de pagini se află astăzi în colecţia de carte românească veche a Bibliotecii Academiei Române.
Iniţial bune, relațiile dintre domnul Vlad cel Tânăr și puternica familie a Craioveştilor se înrăutățesc spre sfârșitul primului an al domniei, iar aceștia din urmă trec Dunărea și solicită sprijinul armat al lui Mehmet Beg Mihaloglu, paşa otoman, care provenea dintr-o familie de români turciţi, invocând că domnitorul ar intenţiona să îl aresteze şi să îl execute pe Neagoe, protejatul lor.
În ianuarie 1512, trupele otomane invadează Țara Românească îndreptându-se spre București. voievodul Vlad le iese în întâmpinare, și, povesteşte stolnicul Constantin Cantacuzino, "s-au bătut la Văcărești, den jos de București, și bătându-l, l-au prins viu și i-au tăiat pașa capul, supt un păr în București[...]".După unele versiuni, cel ce l-a decapitat pe Vlad cel Tânăr a fost chiar viitorul voievod, Neagoe, tânărul crescut şi educat în casa lui Pârvu Craiovescu.
Trupul domnului ucis a fost înmormântat cu fast la necropola domnească de la Mănăstirea Dealu, ctitorită de Radu cel Mare şi terminată în timpul domniei lui Vlad. Neagoe Basarab a fost cel care a condus convoiul funerar şi, conform mărturiilor, a regretat acest episod tragic toată viața sa.
Domnitorul Vlad cel Tânăr se căsătorise, înainte de 1508, cu doamna Anca, cu care a avut doi copii: Vlad, numit după numele său, născut chiar în 1508, rămas în istorie sub numele Vlad Înecatul (i s-a spus astfel pentru că în 1932, în timp ce era domn al Ţării Româneşti, s-a îmbătat şi a intrat călare în Lacul Snagov, murind înecat atât el, cât şi animalul nevinovat), domn al Țării Românești între iunie 1530 şi septembrie 1532, şi Dragoşina, o fiică despre care nu s-au păstrat multe informaţii.
Vlad cel Tânăr a avut și un fiu nelegitim, pe Radu Vlad Dragomir, care a uzurpat pentru o lună, în toamna anului 1521, tronul domnesc pe care se afla copilul Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab, însă a fost înlăturat în scurtă vreme, Teodosie redevenind domn datorită ajutorului otoman pe care îl solicitase mama sa, Despina Miliţa, a cărei poveste fascinantă o voi spune într-o altă postare.
Conştient că nu poate rezista fără a avea şi sprijin intern, domnitorul a încercat să se apropie de puternica familie a Craioveștilor care, însă, îl pregătea pe Neagoe Basarab pentru a deveni domn al Ţării Româneşti. Boierii Craioveşti aveau o forţă economică şi, implicit, politică extrem de mare încă din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, deţinând 132 de sate și moșii, iar domnii aflați în scaun nu se puteau menține în funcţie fără a face înţelegeri cu această dinastie de vechi boieri.
Chiar la începutul domniei lui Vlăduţ, în Ţara Românească s-a tipărit Octoihul, cea de-a doua carte a spaţiului românesc, operă a strădaniei ieromonahului Macarie. Valorosul volum de 200 de pagini se află astăzi în colecţia de carte românească veche a Bibliotecii Academiei Române.
Iniţial bune, relațiile dintre domnul Vlad cel Tânăr și puternica familie a Craioveştilor se înrăutățesc spre sfârșitul primului an al domniei, iar aceștia din urmă trec Dunărea și solicită sprijinul armat al lui Mehmet Beg Mihaloglu, paşa otoman, care provenea dintr-o familie de români turciţi, invocând că domnitorul ar intenţiona să îl aresteze şi să îl execute pe Neagoe, protejatul lor.
În ianuarie 1512, trupele otomane invadează Țara Românească îndreptându-se spre București. voievodul Vlad le iese în întâmpinare, și, povesteşte stolnicul Constantin Cantacuzino, "s-au bătut la Văcărești, den jos de București, și bătându-l, l-au prins viu și i-au tăiat pașa capul, supt un păr în București[...]".După unele versiuni, cel ce l-a decapitat pe Vlad cel Tânăr a fost chiar viitorul voievod, Neagoe, tânărul crescut şi educat în casa lui Pârvu Craiovescu.
Trupul domnului ucis a fost înmormântat cu fast la necropola domnească de la Mănăstirea Dealu, ctitorită de Radu cel Mare şi terminată în timpul domniei lui Vlad. Neagoe Basarab a fost cel care a condus convoiul funerar şi, conform mărturiilor, a regretat acest episod tragic toată viața sa.
Domnitorul Vlad cel Tânăr se căsătorise, înainte de 1508, cu doamna Anca, cu care a avut doi copii: Vlad, numit după numele său, născut chiar în 1508, rămas în istorie sub numele Vlad Înecatul (i s-a spus astfel pentru că în 1932, în timp ce era domn al Ţării Româneşti, s-a îmbătat şi a intrat călare în Lacul Snagov, murind înecat atât el, cât şi animalul nevinovat), domn al Țării Românești între iunie 1530 şi septembrie 1532, şi Dragoşina, o fiică despre care nu s-au păstrat multe informaţii.
Vlad cel Tânăr a avut și un fiu nelegitim, pe Radu Vlad Dragomir, care a uzurpat pentru o lună, în toamna anului 1521, tronul domnesc pe care se afla copilul Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab, însă a fost înlăturat în scurtă vreme, Teodosie redevenind domn datorită ajutorului otoman pe care îl solicitase mama sa, Despina Miliţa, a cărei poveste fascinantă o voi spune într-o altă postare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti