Despina Miliţa şi-a vândut podoabele pentru a sprijini ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş. Tragica viaţă a Doamnei Ţării Româneşti

Despina Milița s-a născut în anul 1487 şi provenea dintr-un neam de nobili sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici, despot al Serbiei şi nepoata Mitropolitului Maxim, născut în familia Brancovici. Despina nu a reprezentat prenumele fetei, ci titlul pe care domniţele din Serbia îl primeau, aşa cum „despotoviţa” însemna soţie de despot.

Tânăra Miliţa s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab, care era cu 10 ani mai vârstnic, protejatul puternicei familii a boierilor Craioveni, crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit o educație temeinică, a învăţat greaca și slavona. Cuplul a avut șase copii - Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra şi Anghelina, însă doi fii și o fiică au murit în prima copilărie.

După moartea premature a lui Neagoe Basarab, în 1521, unicul lor fiu supravieţuitor, Theodosie, care avea 16 ani la acel moment, a fost înscăunat domn al Țării Românești, sub tutela mamei sale, Despina Miliţa. Scaunul copilului - domn a fost uzurpat pentru o lună de Radu Vlad Dragomir, apoi, în decembrie 1522, tânărul a fost alungat de pe tron de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol, fără ca mama sa să-i poată fi alături în ultimele clipe.

Despina Miliţa s-a refugiat după acest tragic eveniment în Ardeal, împreună cu fiicele supravieţuitoare, Stana și Ruxanda, şi a trăit la Sibiu sub ocrotirea vărului său, Ludovic al II-lea, regele Ungariei.

Pe 21 ianuarie 1526, Ruxanda s-a căsătorit cu Radu de la Afumați, cel care i-a alungat fratele de la cârma ţării şi care devenise domn al Țării Românești. Peste puțin timp, în același an, Stana s-a măritat cu Ștefaniță Vodă, domn al Moldovei şi nepot al lui Ştefan cel Mare.

Un an mai târziu, pe 14 ianuarie 1527, Ștefăniță moare la Hotin şi Stana (despre care au existat chiar mărturii că şi-ar fi otrăvitpropriul soţ) revine la Sibiu, lângă mama sa, și se călugărește luând numele Sofronia. Nu mai trecut mult timp şi, în 1529, a murit şi Radu de la Afumaţi, soţul celeilalte fiice, astfel că şi Ruxandra revine la Sibiu, unde va râmâne până în 1541, când se căsătorește cu Radu Paisie, viitor domn al Ţării Româneşti.

Despina Miliţa şi-a urmat fiica la Bucureşti, venind special pentru botezul unicului nepot, Marco, şi sperând că se va acomoda din nou cu traiul la curtea domnească, dar nu reuşeşte să treacă peste nenorocirile care o afectaseră aproape întreaga viaţă. Revine la Sibiu şi se călugărește în 1545 sub numele de Platonida, petrecându-şi restul anilor în mănăstire.

Doamna Miliţa a fost considerată o protectoare a artelor şi a credinţei, ajutând financiar la construirea Mănăstirii Cruședol, aşezământ ortodox sârb aflat pe muntele Fruška Gora în regiunea Srem, în provincia Voivodina.

 Împreună cu Neagoe Basarab, Despina a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș şi, după cum consemnează Nicolae Iorga, şi-a vândut chiar podoabele personale pentru a putea sprijini finalizarea construcţiei şi a participat la târnosirea acesteia pe 15 august 1517. În anul 1520 Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după moartea domnului.

Despina Miliţa a murit, răpusă de ciumă, la Sibiu, pe 30 ianuarie 1554.

*** Dacă v-a plăcut această postare, mă puteți sprijini. Și cea mai simplă formă este să o distribuiți, astfel încât să ajungă și la prietenii dumneavoastră sau să îi invitați pe aceștia să aprecieze, la rândul lor, pagina Dosare secrete.