Treceți la conținutul principal

De ce papii poartă pantofi roșii


Veșmintele papale sunt, în mod tradițional, de aproape 600 de ani, albe. La Roma, în apropierea Vaticanului, există un mic atelier care confecționează exclusiv ținutele suveranilor pontifi, iar tradiţia spune că, înaintea numirii unui nou papă, sunt confecţionate trei rânduri de haine, de diferite mărimi, astfel încât, indiferent de cine va fi desemnat, acesta să aibă la dispoziţie o ţinută pentru ceremonie. Alegerea culorii pantofilor pe care îi poartă papii a rămas, însă, mult timp un mister. Roșii, maro, negri sau albi? Sau poate verzi sau albaștri. Dar de ce?

Cu 500 de ani înainte de nașterea lui Isus, pantofii roșii erau purtați doar de aristocrați pentru că erau foarte scumpi. Colorarea pielii erau extrem de dificilă, nuanța se obținea cu ajutorul unui colorant adus din zona Mării Mediterane și era, de fapt, o culoare roșie-stacojie, provenită din extracția moluștelor din Mediterană, în timp ce pielea pantofilor provenea de la vitele Chianina. 
Papa Pius al V-lea, care a aparținut ordinului dominican, este cel care a schimbat, la începutul pontificatului său, în 1566, culoarea papală de la roșu la alb, pentru că ordinul său religios avea albul drept culoare tradițională, îmbrăcămintea monahală  fiind albă cu scapular alb. Papii care i-au urmat au menținut tradiția începută de Pius al V-lea, iar pantofii roșii au rămas singurul element al veșmintelor papale originale.  Trebuie spus că, pentru Biserica Catolica, culoarea roșie însemnă sângele martirilor care s-au jertfit pentru credință.


Pantofii papali din piele de culoare roșie erau pantofii pe care pontifii îi purtau în deplasările în aer liber și nu trebuie confundați cu papucii papali de interior sau sandalele episcopale, care erau parte a ținutei liturgice obligatorii pentru toți episcopii catolici.
Ca toți nobilii, papii purtau papuci (pantofole, cum spuneau italienii) în timpul șederii în interiorul reședintei și pantofi de piele în timpul plimbărilor și vizitelor. Papucii papali de interior erau realizați din catifea sau mătase roșie, erau decorați cu o panglică aurie și aveau o cruce de aur in centru.
Înainte de 1969, Papa, ca toți episcopii și înalții prelați, purta sandale episcopale în timpul Liturghiei, a căror culoare varia astfel încât să se potrivească cu culoarea Liturghiei.
Pantofii de exterior erau realizați din piele lăcuită de Maroc, obligatoriu aveau culoarea roșie și aveau încrustată o cruce de aur. Crucea era extinsă peste pantof, spre talpă. În secolul al XVIII-lea capetele crucii s-au scurtat, așa cum se vede în imaginea de mai jos care înfățișează pantofii Papei Pius al VII-lea. Acest tip de pantofi aveau talpa foarte subțire și erau numiți "pantofola liscia" sau papuci netezi.


După 1958, Papa Ioan al XXIII-lea a dorit să îmbunătățească imaginea pantofilor papali, așa încât a ordonat designerilor să adauge catarame de aur pantofilor roșii. Următorul papă, Paul al VI-lea, a eliminat complet crucea de aur de pe încălțări și a decis să renunțe și la obiceiul pe care îl aveau credincioșii, acela de a săruta picioarele papei. La pantofii roșii nu a renunțat, însă, și mărturie stau fotografiile din vizita pe care a făcut-o în 1964 la Ierusalim. Cinci ani mai târziu, Papa Paul a interzis cataramele pentru toate modelele de încălțăminte ce se purtau la curtea papală, inclusiv pentru cea purtată de înalții prelați. Tot el este cel care a oprit utilizarea catifelei pentru papucii de interior, pentru mozzetta, adica acea capă care acoperă umerii și zona pieptului și, evident, pentru pantofii papali. A păstrat însă culoarea roșie pentru pantofii de exterior. 

Următorul papă, Ioan Paul I, cel care a murit după doar 33 de zile de pontificat, a purtat pantofii roșii, iar succesorul său, blândul Papa Ioan Paul al II-lea a păstrat tradiția pantofilor roșii doar în primii ani ai pontificatului său. A renunțat însă la acest obicei și a adoptat purtarea pantofilor de culoare maro, extrem de simpli, cu șireturi sau fără. Papa Ioan Paul al II-lea a purtat, în multe ocazii, pantofi de culoare albă, tip loafer.

Papa Benedict al XVI-lea a restaurat, însă, utilizarea pantofilor papali roșii, iar aceștia erau furnizați de cizmarul său personal, Adriano Stefanelli din Novara. În 2008, tot Papa Benedict a reintrodus folosirea capei "mozzetta" din mătase albă de Damasc pe care o asorta cu papucii de mătase de culoare albă. Presa l-a criticat pe Benedict nu atât pentru această decizie, cât mai ales pentru că a apelat la designeri de lux pentru confecționarea veșmintelor și încălțărilor sale, fiind numit "Papa Prada". Nici episcopii săi nu au fost uitați pentru că presa a dezvăluit că poartă haine Armani. 
Papa Francis a ales să poarte pantofi simpli, de culoare neagră, renunțând la tradiția pontificală. Mozzetta papală și tabarro (mantaua) sunt astăzi singurele rămășițe ale tradiționalei culori roșii specifice veșmintelor papale. 



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia

Moştenitorii Iranului de altădată: Frumoasele soţii ale şahului Mohammad Reza Pahlavi

Cele trei regine ale Iranului: Fawzia, Soraya şi Farah Mohammad Reza Șah Pahlavi s-a n ă scut pe 26 octombrie 1919 în Teheran şi a fost fiul şahului Reza Pahlavi al Persiei și ultimul monarh al Iranului. Tânărul şah a primit o educație occidentală și, prin urmare, a fost un prieten al Statelor Unite și al statelor din vestul Europei.  Când Mohammad Reza a împlinit 11 ani, tatăl său l-a înscris la Institut Le Rosey, un internat elvețian, pentru studii suplimentare. Mohammad a plecat în Elveția pe 7 septembrie 1931, unde cursurile se ţineau în limba franceză, fiind primul prinţ moştenitor iranian care a fost trimis în străinătate pentru a fi educat.  S-a întors în ţara natală pentru a obține diploma de bacalaureat în 1936 şi, după revenirea în Iran, a fost înregistrat l a academia militară din Teheran, unde a rămas înscris până în 1938, absolvind ca locotenent. Regina Fawzia După absolvire, Mohammad Reza a fost repede promovat la gradul de căpitan, rang pe care l-

ANNE FRANK, FETIȚA-SIMBOL A VICTIMELOR NAZISMULUI

  Anne s-a născut pe 12 iunie 1929 în Frankfurt, fiind cea de-a doua fiică a lui Otto Frank și a lui Edith Frank și a avut o soră care era cu trei ani mai mare, Margot Frank. Familia Frank, evrei reformați, locuia într-un cartier cu oameni de diferite credințe, Anne având prietene romano-catolice, protestante și evreice. Părinții nu erau stricți în ceea ce privește tradițiile religioase, cea mai religioasă dintre ei fiind mama, Edith, iar Otto, care avea o bibliotecă vastă, se ocupa îndeaproape de educația fetelor, îndemnându-le să citească. După ce naziștii au ajuns la putere în Germania, Otto Frank a hotărât să deschidă o filială a firmei pe care o avea, Opekta, la Amsterdam, în Olanda. Inițial, tatăl familiei s-a mutat singur la Amsterdam în 1933, iar Edith și fetele l-au urmat în februarie 1934. Patru ani mai târziu, în 1938, Otto a înființat, împreună cu Herman van Pels, tot evreu, exilat din Osnabrück, o a doua firmă, Pectacon, care vindea mirodenii. În mai 1940 Olanda a fo