Treceți la conținutul principal

Ce cadouri a primit Principesa Ileana la nunta



La sfârșitul anului 1930, Ileana îi scrie Regelui Carol al II-lea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci știi cât de mult țin la tine și cum mă doare să te văd supărat. Fii îngăduitor, vreau să fac bine, vreau să te mulțumesc, dar sunt tânără și greșesc fără să vreau. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi ești Rege și apoi ești fratele meu pe care îl iubesc atât de mult”. 
CAROL AL II-LEA, SPERIAT DE POPULARITATEA PRINCIPESEI
Carol al II-lea era hotărât să nu împartă cu niciun alt membru al familiei regale puterea politică. Il deranja foarte tare popularitatea de care se bucura Ileana si a găsit o soluție simplă de „a scăpa” de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinț străin și să plece din țară. 
În vara anului 1930, in timpul unei calatorii în Spania, Principesa il întâlnise la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg.
Un an mai tarziu, Ileana și Regina Maria primesc o invitația de a vizita reședința verilor Hohenzollern de la Umrich, Aici, Ileana îl reîntâlnește pe Arhiducele Anton.
Intalnirea era, insa, aranjata, Arhiducele fusese chemat la dorința expresă a Regelui Carol al II-lea. Dar inițiativa s-a dovedit inspirată. Pe 20 aprilie 1931, Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea și consimțământul ca șef al Casei Regale. La întoarcerea în țară, Ileana anunța oficial că intenționează să se căsătorească cu arhiducele austriac. Șeful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea, își dă acordul.
Aceasta a fost ultima căsătorie oficială încheiată în țară pentru un membru al familiei regale române. 
Ceremonia a avut loc la Castelul Pelisor, pe data de 26 iulie. Principesa avea 22 de ani. Pentru că tatăl ei murise cu patru ani in urma, a fost condusă la altar de fratele mai mare, regele Carol al II-lea.
MONSENIORUL VLADIMIR GHIKA A OFICIAT CEREMONIA
Însă, până la momentul căsătoriei, trebuia să fie rezolvată o problemă importantă: mirii erau de confesiuni diferite (Ileana era ortodoxă, iar Anton, catolic), iar Biserica Catolică era intransigentă când venea vorba de acceptarea unor astfel de uniuni. În urma negocierilor dintre cele două familii și Sfantul Scaun, singura variantă acceptată a fost oficierea unei ceremonii catolice, fără nicio intervenție din partea clerului ortodox. Ceremonia impresionanta a fost oficiata de Monseniorul Vladimir Ghika.
Ileana a insistat însă să se spovedească și să primească împărtășania înainte de căsătorie chiar de la patriarhul Miron Cristea, ceea ce a dat Bisericii Ortodoxe șansa de a avea un rol în nunta principesei. Miron Cristea nu a luat parte insa la ceremoniile care au urmat, ci s-a retras la resedinta sa de la Dragoslavele. Zvonul raspandit de presa straina cum ca principesa Ileana ar trece la catolicism a fost dezmintit categoric de cercurile palatului. Nunta a fost un prilej de sărbătoare pentru intreaga tara; au sosit invitați din familiile regale europene, reprezentanți ai altor state și numeroși ziariști trimiși chiar și de peste ocean. 
CE DARURI AU PRIMIT LA NUNTA
Printre darurile deosebite primite de Principesa Ileana si Arhidecele Anton s-au aflat: un avion Moth, realizat de fabrica britanica Havilland si daruit de Regele Carol al II-lea, un pandantiv cu pietre pretioase de la Regina Maria, un colier si o caseta de aur impodobita cu pietre in care se afla  un milion de lei numerar, oferite de premierul Nicolae Iorga din partea Guvernului, o icoana lucrata la Muntele Athos in anul 1580, oferita din partea Basarabiei de generalul Rascanu
Dupa ceremonia religioasa, in sunetele marsului din Lohengrin, cantat de muzica militara, mirii s-au urcat in prima trasura, apoi, in a doua, Regele Carol al II-lea si Regina Maria, mama miresei. 
BUCHETUL DE MIREASA, DEPUS LA CIMITIRUL EROILOR
Urmand un gand pios, scrie presa vremii, arhiducesa Ileana a vrut ca prima ei vizita de tanara casatorita se fie la mormantul eroilor, astfel ca s-a indreptat, imediat dupa ceremonie, spre Cimitirul Eroilor unde a depus ca prinos buchetul imaculat de mireasa. Dupa acest gest, perechea a participat la masa restransa a familiei de la Peles. In drum spre castel, cei doi s-au oprit sa priveasca nunta cu calareti si colacei a Junilor din Brasov. La ora 4, in aceeasi zi, cei doi tineri s-au urcat in automobil si au plecat spre castelul Reginei Maria de la Bran unde au petrecut cateva zile, apoi au pornit intr-un voiaj prin Europa.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca dar de nu

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp

Leagănul Sfânta Ecaterina, ultima casă a prințesei Ecaterina Olimpia Georgeta, fetița răpită de tatăl său, așezământ creat și finanțat de familia Cantacuzino pentru alinarea suferințelor orfanilor

În 1897 a luat ființă Societatea de asistenţă socială Leagănul Sf. Ecaterina care avea să se îngrijească de înființarea un institut pentru creșterea copiilor  sărmani nou născuți. Fondat din inițiativă privată, Leagănul Sfânta Ecaterina primea în creștere copiii părinților sărmani, copiii rămași fără mamă, dar și tinerele necăsătorite, devenite mame, pentru a-și crește aici copiii și a evita astfel riscul de a-i înstrăina, singura condiție pusă acestora fiind să alăpteze și un nou născut orfan. Din comitetul fondator făceau parte Ecaterina Cantacuzino, care era președinta societății, Teodora Văcărescu, Irina Cantacuzino și doctorul Toma Ionescu. Medicul așezământului era Mihail Mirinescu, iar primăria Capitalei a donat terenul de lângă Arcul de Triumf 20.000 de metri pătrați pe care s-au clădit, în timp, șapte pa vilioane. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, care a încercat, prin ajutorul pe care îl dădea copiilor orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea uni