Treceți la conținutul principal

Arhiducele Rudolf, criminal sinucigas

Arhiducele Rudolf era nevropat, pervers, dar totusi atent si gentilom fata de femei. S-a indragostit iremediabil de Maria Vecsera si, simtindu-se vinovat fata de tanara fata, nevrand sa trateze acest amor ca o aventura vulgara, dar fiind in acelasi timp nefericit in casnicia sa cu printesa Stefania a Belgiei, ii scrie nasului sau, Papa Piu al IX-lea. I-a marturisit papei toata drama existentei sale si l-a implorat sa-i desfaca mariajul cu Stefania, asigurandu-l ca e gata sa renunte la tron daca asta i-ar usura decizia.
Papa Piu i-a raspuns, dupa mult timp de gandire, clar si negativ. Arhiducele se simtea el insusi dezonorat. I-a propus domnisoarei Vecsera sa moara impreuna, dupa o ultima noapte de dragoste. 
Un valet de camera a adus-o pe tanara de la Viena la Mayerling. Un birjar cu numele Bratfisch, cantaret popular foarte cunoscut in epoca, l-a condus, in acelasi timp, pe arhiduce la castelul de vanatoare.
Aici au baut toata noaptea. Printul Filip de Coburg, care era la curent cu amorul arhiducelui Rudolf cu domnisoara Vecsera, dar nu si cu sinistrul lor proiect, le-a tinut companie. Birjarul Bratfisch le-a cantat toata noaptea, iar la ora 4 dimineata a fost expediat de arhiduce cu vorbele: "Tine gata echipajul dumitale pentru maine dimineata! Plec la vanatoare!"

Dupa aceea, perechea s-a dus la culcare. Dimineata, conform investigatiilor vremii, arhiducele a omorat-o cu un glont de revolver pe domnisoara Vecsera, a acoperit-o cu o plapuma de matase, a aranjat patul si a rasfirat flori peste tanara femeie moarta. Inainte de a se culca langa ea, Rudolf a sunat si, fara sa deschida usa, a dat ordin valetului sau de camera sa le aduca cafea neagra si sa le puna cestile pe masa in odaia de alaturi. Cand a auzit ca valetul se indeparteaza, dupa ce adusese cafeaua, a luat una din cesti care s-a regasit, dupa aceea, goala langa pat. Pe urma, a apucat o mica oglinda care s-a gasit in mana lui crispata cand anturajul a patruns in camera. Arhiducele avea o rana mare la cap. Medicii au conchis sub semnatura: fractura din tampla dreapta a craniului arhiducelui a fost facuta printr-un foc de revolver tras de aproape!
A doua zi. mama domnisoarei Vecsera, negasindu-si fata nicaieri si auzind ca tanara ar fi fugit la Hofburg, la arhiducele Rudolf, a patruns  inlacrimata, la prima domnisoara de onoare a Imparatesei Sisi, reclamandu-si fiica. Imparateasa, anuntata, a intrat in camera si, intinzandu-i mana doamnei Vecsera, i-a spus: "Rudi e mort si fiica dumneavoastra e moarta si ea, Suntem doua mame nenorocite!"

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe