Treceți la conținutul principal

Amanta lui Franz Joseph


Katharina Schratt avea 27 de ani cand l-a intalnit pe imparatul Franz Joseph. Era celebra, admirata si adulata de mii de barbati. Vienezii o chemasera de la Hoftheter din Berlin, unde facea sali pline, sa joace pe scena Teatrului National din Viena. 

AMANTA IMPERIALA 

Cand imparatul a primit vizita tarului Alexandru al III-lea al Rusiei, in 1880, a vrut sa-i ofere acestuia cel mai impresionant spectacol de teatru vienez. Si a invitat-o pe Katharina sa joace pentru tar. Curand, intre cei doi s-a infiripat o idila care a durat pana la finalul vietii imparatului. Katharina ii gatea ea insasi strictului Franz Joseph si, mai ales, ii oferea atentia si gingasia pe care rasfatata imparateasa Sisi i le refuza. Martori ai epocii spun chiar ca Sisi a incurajat relatia dintre cei doi. Se vorbea chiar ca cei trei au luat de mai multe ori masa impreuna, prilej de nenumarate barfe la curtea imperiala. 
Katharina era mai mult seducatoare decat frumoasa, in comparatie cu Sisi era considerata chiar uratica, dar extrem de inteligenta si rafinata. Cand imparateasa a murit injunghiata, in 1898, Katharina i-a fost alaturi deja varstnicului imparat. 
A primit de la el un conac in apropierea Palatului Shonbrun si un palat cu trei etaje pe Karstner Strasse, chiar vis-a-vis de opera. Imparatul ii platea excentricei actrite inclusiv datoriile pe care aceasta le facea la pasionantele jocuri de noroc. 

ALUNGATA DE LA CAPATAIUL BOLNAVULUI
Cu 23 de ani mai varstnic, imparatul a murit in noiembrie 1916, in urma unei duble pneumonii. Femeia a venit la patul bolnavului, dar a fost alungata de cea mai tanara dintre fiicele acestuia, Marie Valerie. Imperiul Austro-Ungar s-a destramat doi ani mai tarziu, iar viata de dupa razboi nu a mai fost atat de buna cu Katharina. Rasfatata pretentiosului public vienez si a imparatului si-a petrecut batranetea in saracie. Pierduse aproape tot ce avea si fusese abandonata de prieteni. Actrita a trait pana in 1940, iar in ultimii ani ai vietii a devenit profund religioasa. 


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe