Imparatul retardat al Austriei: Sunt împărat și vreau găluște!

Ferdinand I al Austriei a urcat pe tronul Austriei in 1835, devenind rege al Ungariei, al Boemiei, al Lombardiei si principe al Transilvaniei. Era primul baiat din cei 13 copii ai regelui Francisc I, obtinuti in urma a patru casatorii.

Epileptic și retardat mintal, Ferdinand, a fost încoronat cu acordul lui Klemens Wenzel von Metternich, unul dintre cei mai importanti oameni de stat ai timpului sau, principal negociator si eminenta cenusie a Congresului de Pace de la Viena din 1814. Metternich era extrem de conservator si considera ca este misiunea sa primordiala apararea drepturilor monarhice. A consimtit sa il sprijine pe mostenitorul tronului Austriei, a refuzat sa existe o declarare a incapacitatii de a conduce, desi bietul imparat era complet debil si a construit un consiliu de coroana pe care l-a condus el insusi.

Mariajul său cu prințesa Maria Anna de Sardinia s-a infaptuit in 12 februarie 1831, prin procura si, doua saptamani mai tarziu, in persoana, la Viena. Maria Anna de Sardinia era fiica regelui Victor Emanuel I si a Mariei Teresa de Austrie-Este. Ferdinand avea 38 de ani si avea sa devina rege patru ani mai tarziu. Maria Anna era cu 10 ani mai tanara, dar tare uratica si fara pretendenti. Cel mai probabil, casatoria celor doi nu a fost niciodata consumata. Medicul curtii a avertizat familia ca poate fi riscant pentru viata lui Ferdinand ca acesta sa incerce sa aiba relatii sexuale, iar atentionarea s-a dovedit a fi reala. In timpul primei incercari de a face sex cu sotia sa, Ferdinand a avut cinci atacuri consecutive de epilepsie. Cert este faptul ca nu a existat niciun copil nascut in familia imperiala. Dar, chiar si dupa abdicarea lui Ferdinand I, in 1848, cei doi au ramas impreuna. Ferdinad a fost convins sa abdice in favoarea nepotului sau de unchi, cel ce avea sa devina marele imparat Franz Iosef.

Sarmanul rege Ferdinand a ramas in in istorie pentru singura sa comandă coerentă: când i-a comandat bucatarului curtii imperiale galuste cu caise pentru desert, iar acesta a protestat timid spunandu-i ca nu are de unde sa procure caise in plina iarna, imparatul ar fi spus: “Sunt împărat și vreau găluște!” (in germană: „Ich bin der Kaiser und ich will Knödel!”

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog