CASA PAQUIN – MODA VINE ÎNTOTDEAUNA DE LA PARIS

Jeanne Paquin este considerată una dintre cele mai influente femei de afaceri din lume. Născută în 1869, la Saint-Denis, în Franţa, ca Jeanne Marie Charlotte Beckers, ea și-a început cariera pe când era doar o adolescentă, ca ucenică la Maison Rouff, o casă de modă de lux din Paris, înființată în 1884.
În 1891, s-a căsătorit cu Isidore René Jacob, proprietarul Paquin Lalanne et Cie, o casă de modă pentru bărbați. Ca dar de nuntă, soțul a deschis pentru ea un boutique-atelier. Este anul în care Jeanne a devenit prima femeie care a condus o casă de modă. Maison de Couture se afla pe Rue de la Paix din Paris, lângă celebra Casă de Worth care apatţinea unuia dintre cei mai renumiţi croitori de lux din Paris. Jeanne se ocupa de creaţie şi design, în timp ce soţul ei conducea afacerea.

AVENTURA CASEI PAQUIN A ÎNCEPUT OFICIAL

Creaţiile sale principale - rochiile de seară în culori pastelate, inspirate de moda secolului al XVIII-lea, înfrumusețate cu blănuri sau inele de dantelă - i-au oferit rapid notorietate. Modelele lui Jeanne Paquin au avut un impact puternic asupra doamnelor bogate din Franţa. În plus, ea a înţeles repede importanța marketingului și a promovării brandului, astfel că nu ezita să organizeze "spectacole de modă" pentru a-și promova noile modele.

Pentru a satisface cererea crescândă de rochii, şi-a lărgit atelierul, angajând până la 2000 de muncitori. Clienţii ei erau adevărate celebrităţi:
reginele Belgiei, Portugaliei și Spaniei, actriţele cele mai cunoscute din La Belle Époque, cum erau Liane de Pougy și La Belle Otero se îmbăcau de la ea. Casa de modă Paquin a creat haine şi pentru soţiile magnaților americani. Familiile Astor, Ballantines, Rockfeller, Vanderbilt și Wannamaker deveniseră clienţii ei.

DE LA PARIS LA NEW YORK ŞI BUENOS AIRES

Cu o creștere spectaculoasă a vânzărilor și o cerere tot mai mare de îmbrăcăminte de lux, Jeanne a decis să deschidă un showroom la Londra. În 1896, cu ajutorul financiar al unor investitori britanici, a deschis sediul Casei Paquin din Anglia. În 1912, a deschis un magazin în New York, pe Fifth Avenue, apoi în Buenos Aires și la Madrid, în 1914.
Jeanne avea un talent pentru afacerile de modă și era foarte activă în comunitatea de couture. Aceste abilități au făcut-o să devină prima femeie care a avut un stand propriu la Expoziția Universală din 1900, unde a fost numită președinte al Secției de modă.
Femeile de înaltă societate care își puteau permite haine haute couture aveau dulapurile pline de rochii Paquin. A devenit, de asemenea, renumită pentru rochiile ei de tango, colecțiile de lenjerie și hainele de blană.
Jeanne Paquin a fabricat şi pălării de lux, fiind unul dintre primii designeri care au aplicat aripi întregi de păsări pe vârful pălăriilor extravagante.

CÂND REFLECTOARELE SE STING

S-a retras din lumea modei în 1920, transferând întreaga responsabilitate a atelierelor asistentului său, Madeleine Wallis. Wallis a rămas designer pentru Casa Paquin până în 1936, anul în care a murit Jeanne. Au urmat apoi alţi şi alţi designeri care au devenit celebri datorită renumelui casei pentru care lucrau.
Atelierele Paquin au fost închise pe 1 iulie 1956, dar creațiile sale rămân o dovadă a eleganţei care a caracterizat La Belle Epoque.

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog