Printul pentru care Churchill a cedat temporar un teritoriu din centrul Londrei Iugoslaviei

Alexandru al II-lea, nascut in Suita 212, la Claridge's Hotel

Regele Petru al II-lea, nepotul Reginei Maria a Romaniei

După ce Hitler a invadat Iugoslavia în iunie 1941, familia regala a plecat în exil la Londra.
Regele Petru al II-lea al Iugoslaviei, nepot al Reginei Maria a României, adica fiul delicatei Mignon, devenise suveran al Iugoslaviei la doar 11 ani, după ce tatăl său a fost asasinat la Marsilia (povestea o puteti gasi aici: http://dosaresecrete.blogspot.ro/2016/10/video-asasinarea-regelui-alexandru-al.html) s-a casatorit în 1944, în exil fiind, cu Prințesa Alexandra a Greciei și Danemarcei.

Alexandru al II-lea si bunica sa materna

Parintii regali si bebelusul nascut in exil

Suveranii, alungaţi din ţară din cauza celui de-al doilea război mondial, trăiau în anturajul familiei regale britanice, participau la toate evenimentele mondene londoneze, iar regele îşi făcea serioase planuri pentru revenirea pe tron. Pe 29 aprilie 1945, proiectul său este zădărnicit de votul Adunării Constituante din Iugoslavia, ai cărei membri aparțineau Partidului Comunist, deschizându-se astfel drumul pentru instituirea regimului lui Iosip Bronz Tito. Regele Petru a refuzat să abdice, în speranţa că lucrurile se vor schimba la un moment dat.
Cei doi exilaţi - regele şi regina Iugoslaviei - locuiau într-unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Londra, la Claridge's, în Mayfair. Asteptau un copil, iar Winston Churchill, premierul guvernului britanic a decis, cu acceptul proprietarilor elegantului hotel Claridge's, să cedeze temporar - pentru doar o zi - suveranitatea apartamentului în care locuiau cei doi, Iugoslaviei. A fost modul în care Anglia a decis să sprijine familia regală, astfel încât moştenitorul tronului, micul prinţ ce avea să vină pe lume pe 17 iulie 1945, să se poată naşte pe teritoriu iugoslav. Suita 212 a Hotelului Claridge's a devenit, aşadar, nu doar reşedinţa temporară a suveranilor, ci şi teritoriu al Iugoslaviei pentru 24 de ore. Micul prinţ Alexandru a fost botezat la Westminster Abbey, iar nașii săi au fost Regele George al VI-lea și fiica acestuia, Prințesa Elisabeta, astăzi regina Elisabeta a II-a. A primit acelaşi prenume ca al bunicului său asasinat la Marsilia, pe 9 octombrie 1934, şi a fost singurul copil al Regelui Petru al II-lea și al Reginei Alexandra.

Alexandru al II-lea la varsta de 4 ani

Părinții sai nu au putut avea grijă de el din cauza problemelor de sănătate si din serioase motive financiare, aşa că Alexandru a fost crescut de bunica maternă. Prinţul a fost educat la Institutul Le Rosey, Academia Militară Culver, la Gordonstoun, la Millfield și la școala de ofițeri Mons, apoi a urmat o carieră în armata britanică.
Regele Petru al II-lea, care nu a abdicat niciodată, a murit în Statele Unite, în 1970. Alexandru decide, la acel moment, să nu ia titlul de rege după moartea tatălui său, dar niciodată nu a făcut vreo declarație publică de renunțare la drepturile sale dinastice la tronul Regatului Iugoslaviei. Prin urmare, acesta rămâne şi astăzi, în mod oficial, Prinț Moștenitor al Serbiei.
Căsătorit în iulie 1972 cu Prințesa Maria da Gloria, în apropiere de Sevillia, Spania, Alexandru are trei copii: Prințul Ereditar Petru, născut pe 5 februarie 1980, şi prinții gemeni Filip si Alexandru, născuţi pe 15 ianuarie 1982. Alexandru și Maria da Gloria au divorțat în 1985 şi, în acelaşi an, câteva luni mai târziu, Prințul Moștenitor Alexandru s-a recăsătorit civil cu Katherine Clairy Batis.
Alexandru a ajuns pentru prima dată în Iugoslavia în 1991 şi s-a stabilit definitiv în ţara sa de-abia în anul 2000. Prinţul şi soţia sa, Prinţesa Katherine, locuiesc astazi în Palatul Regal din Dedinje, o zonă exclusivistă din Belgrad, fostă reşedinţă a familiei regale iugoslave, construită în 1929.
În martie 2007, Prințul Alexandru a anunţat intenţia ca rămășițele tatălui său, Petru al II-lea, nepotul Reginei Maria a României, să fie repatriate în Serbia. Şase ani au durat discuţiile pentru ca acest gând să se împlinească. Negocierile cu guvernul sârb, protestele republicanilor, birocraţia, toate acestea au făcut ca de-abia în 2013 rămăşiţele fostului rege să poată fi aduse la Belgrad. În mai 2013, la mausoleul familiei regale de la Oplenac (unde fusese inhumat, in 1934, Regele Alexandru I al Iugoslaviei) a avut loc ceremonia de reînhumare a foştilor suverani: Regele Petru al II-lea şi Regina Alexandra, precum si a Reginei mama Maria (Mignon), eveniment la care au participat, pe lângă familie, premierul Ivica Dacic şi Patriarhul Irinej al Serbiei, susţinător declarat al restaurării monarhiei sârbe.

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

Citiți mai multe

DOSARE SECRETE

Faceți căutări pe acest blog