Treceți la conținutul principal

Curajoasa feminista Nicolosa Sanuti, o "fashion victim" a Bologniei medievale

Niolosa Sanuti
Frumoasa Nicolosa Sanuti a fost fiica notarului Antonio Castellani si a Margheritei Franchini. După căsătoria avantajoasa cu bogatul jurist Nicolo Sanuti, primul conte de Poreta, a devenit stapana unor proprietati vaste situate de-a lungul Vaii Rinului. Sotul ei, notar stabilit in Bologna, a comandat, in 1477, construirea unui palat complet atipic pentr moda arhitecturii bologneze de la jumatatea secolului al XV-lea. In primul rand, lipsea elementul definitoriu al structurilor orasului. Casa nu avea portic, ceea ce parea, la acel moment, o indrazneala nemaipomenita. Apoi, proprietarul a ales folosirea gresiei gri de Poreta pentru placarile exterioare, Palatul Bevilacqua fiind singurul de acest tip din intregul oras.
Palazzo Bevilacqua din Bologna
Dar nu doar casa, care se afla si astazi in picioare, este motivul pentru care familia Sanuti a uimit lumea medievala a Bologniei. Nicolosa, tanara sotie a contelui de Poreta, a dus unul dintre primele razboaie ale modei. In 1453, cand cardinalul Bologniei, eruditul Bessarion, a adoptat un set de legi care restrictiona drepturile femeilor de a purta haine somptuoase, Nicolosa a fost singura care a protestat public. I s-a parut nedreapta interdictia si i-a scris cardinalului, intr-o latina fluenta, un lung protest public impotriva politicilor sale discriminatorii in care sublinia nedreptatea pe care o face interzicand nobilelor din Bologna sa se invesmanteze la fel ca celelalte doamne din Italia. Nicolosa scrie in epistola sa – Oration for the Restitution of Vain Ornaments - ca este intolerabil sa fie eliminate prin lege podoabele si hainele scumpe.
Reacția Bologniei a fost puternică. Cardinalul Bessarion a lăsat scrisoarea fara raspuns. Marele umanist si preot Matteo Bosso pus la îndoială identitatea Nicolosei, considerând-o incapabila de o astfel de determinare.
Nicolosa a castigat ceva mai tarziu disputa cu stricta conducere clerica a Bologniei pentru ca femeile au fost  eliberate de interdictiile vestimentare.
Nicolosa, frumoasa nobila bologneza
Nu dupa mult timp, temerara bologneza a devenit amanta lui Sante Bentivoglio, un nobil italian care a fost print de facto al Bolognei intre 1445 și 1462. Nascut, cel mai probabil, intr-o familie modesta, tanarul a fost educat la Florenta, la curtea lui Cosimo de Medici cel Batran și, capatand  o cultura vasta, Sante se isi propune sa acceada pe scara sociale. Se recomanda drept varul lui Annibale I Bentivoglio, pe vremea cand acesta domnea in Bologna si se apropie de nobila sa familie. Cand Annibale este ucis intr-o ambuscada de catre o familie rivala, nobilii din Bologna i-au incredintat lui Sante guvernarea orasului cu titlul de “gonfaloniere di giustizia”. A fost numit, de asemenea, tutore unic al fiului lui Annibale, Giovanni. Evenimentul l-a transformat Sante dintr-un florentin obisnuit, cu o paternitate semi-necunoscuta, în prințul virtual al Bolognei. Abil, cultivat, bun cunoscator al strategiilor politice, Sante s-a casatorit cu Ginevra Sforza, devenind astfel parte a puternicei familii milaneze.
Sante Bentivoglio si Cosimo de Medici
În 1457, cu girul Papei Callixtus al III-lea,  Sante Bentivoglio a creat un stat constitutional mixt in Bologna si a obținut, cu voia urmatorului papa, Pius al II-lea, autonomia de guvernare asupra orasului, a infiintat un senat comunal care cuprindea nobilii locali și reprezentantii papali. Pius al II-lea a vizitat Bologna de doua ori, in 1458 si 1459.
Nicolosa
Din punct de vedere politic, Sante a aliat Bologna cu Republica Venetia, cu Casa Sforza si cu Casa Medici, jucand pe mana fricii de puterea venetiana atat la Milano, cat si la Florenta.
Casatoria sa cu Ginevra Sforza nu a fost una fericita pentru ca sotia si-o alesese din calcule strict politice. Cand a cunoscut-o pe Nicolosa, femeie curajoasa si determinata, dar casatorita cu Nicola Sanuti, puternicul guvernator Sante Bentivoglio s-a indragostit iremediabil. Dar conventiile religioase si morale ale lumii medievale au fost respectate pana la capat. Nicolosa a ramas doar amanta pana la sfarsitul vietii lui Sante, desi toata nobilimea bologneza cunoastea in amanunt povestea de dragoste dintre cei doi.
Nicolosa a murit la Bologna, in 1505, si a fost considerata una dintre primele luptatoare pentru drepturile femeii si, cu siguranta, o “fashion victim” in sensul cel mai propriu al cuvantului, tinand cont de restrictiile nedrepte impuse de Biserica femeilor Bologniei medievale.









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...