Treceți la conținutul principal

Curajoasa feminista Nicolosa Sanuti, o "fashion victim" a Bologniei medievale

Niolosa Sanuti
Frumoasa Nicolosa Sanuti a fost fiica notarului Antonio Castellani si a Margheritei Franchini. După căsătoria avantajoasa cu bogatul jurist Nicolo Sanuti, primul conte de Poreta, a devenit stapana unor proprietati vaste situate de-a lungul Vaii Rinului. Sotul ei, notar stabilit in Bologna, a comandat, in 1477, construirea unui palat complet atipic pentr moda arhitecturii bologneze de la jumatatea secolului al XV-lea. In primul rand, lipsea elementul definitoriu al structurilor orasului. Casa nu avea portic, ceea ce parea, la acel moment, o indrazneala nemaipomenita. Apoi, proprietarul a ales folosirea gresiei gri de Poreta pentru placarile exterioare, Palatul Bevilacqua fiind singurul de acest tip din intregul oras.
Palazzo Bevilacqua din Bologna
Dar nu doar casa, care se afla si astazi in picioare, este motivul pentru care familia Sanuti a uimit lumea medievala a Bologniei. Nicolosa, tanara sotie a contelui de Poreta, a dus unul dintre primele razboaie ale modei. In 1453, cand cardinalul Bologniei, eruditul Bessarion, a adoptat un set de legi care restrictiona drepturile femeilor de a purta haine somptuoase, Nicolosa a fost singura care a protestat public. I s-a parut nedreapta interdictia si i-a scris cardinalului, intr-o latina fluenta, un lung protest public impotriva politicilor sale discriminatorii in care sublinia nedreptatea pe care o face interzicand nobilelor din Bologna sa se invesmanteze la fel ca celelalte doamne din Italia. Nicolosa scrie in epistola sa – Oration for the Restitution of Vain Ornaments - ca este intolerabil sa fie eliminate prin lege podoabele si hainele scumpe.
Reacția Bologniei a fost puternică. Cardinalul Bessarion a lăsat scrisoarea fara raspuns. Marele umanist si preot Matteo Bosso pus la îndoială identitatea Nicolosei, considerând-o incapabila de o astfel de determinare.
Nicolosa a castigat ceva mai tarziu disputa cu stricta conducere clerica a Bologniei pentru ca femeile au fost  eliberate de interdictiile vestimentare.
Nicolosa, frumoasa nobila bologneza
Nu dupa mult timp, temerara bologneza a devenit amanta lui Sante Bentivoglio, un nobil italian care a fost print de facto al Bolognei intre 1445 și 1462. Nascut, cel mai probabil, intr-o familie modesta, tanarul a fost educat la Florenta, la curtea lui Cosimo de Medici cel Batran și, capatand  o cultura vasta, Sante se isi propune sa acceada pe scara sociale. Se recomanda drept varul lui Annibale I Bentivoglio, pe vremea cand acesta domnea in Bologna si se apropie de nobila sa familie. Cand Annibale este ucis intr-o ambuscada de catre o familie rivala, nobilii din Bologna i-au incredintat lui Sante guvernarea orasului cu titlul de “gonfaloniere di giustizia”. A fost numit, de asemenea, tutore unic al fiului lui Annibale, Giovanni. Evenimentul l-a transformat Sante dintr-un florentin obisnuit, cu o paternitate semi-necunoscuta, în prințul virtual al Bolognei. Abil, cultivat, bun cunoscator al strategiilor politice, Sante s-a casatorit cu Ginevra Sforza, devenind astfel parte a puternicei familii milaneze.
Sante Bentivoglio si Cosimo de Medici
În 1457, cu girul Papei Callixtus al III-lea,  Sante Bentivoglio a creat un stat constitutional mixt in Bologna si a obținut, cu voia urmatorului papa, Pius al II-lea, autonomia de guvernare asupra orasului, a infiintat un senat comunal care cuprindea nobilii locali și reprezentantii papali. Pius al II-lea a vizitat Bologna de doua ori, in 1458 si 1459.
Nicolosa
Din punct de vedere politic, Sante a aliat Bologna cu Republica Venetia, cu Casa Sforza si cu Casa Medici, jucand pe mana fricii de puterea venetiana atat la Milano, cat si la Florenta.
Casatoria sa cu Ginevra Sforza nu a fost una fericita pentru ca sotia si-o alesese din calcule strict politice. Cand a cunoscut-o pe Nicolosa, femeie curajoasa si determinata, dar casatorita cu Nicola Sanuti, puternicul guvernator Sante Bentivoglio s-a indragostit iremediabil. Dar conventiile religioase si morale ale lumii medievale au fost respectate pana la capat. Nicolosa a ramas doar amanta pana la sfarsitul vietii lui Sante, desi toata nobilimea bologneza cunoastea in amanunt povestea de dragoste dintre cei doi.
Nicolosa a murit la Bologna, in 1505, si a fost considerata una dintre primele luptatoare pentru drepturile femeii si, cu siguranta, o “fashion victim” in sensul cel mai propriu al cuvantului, tinand cont de restrictiile nedrepte impuse de Biserica femeilor Bologniei medievale.









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O curtezana devenita printesa

Liane de Pougy a fost una dintre cele mai frumoase si celebre curtezane ale Parisului, dansatoare la Folies Bergères. La doar 16 ani se casatoreste cu un ofiter de marina si da nastere unui baietel, Marco Pourpe. Cum mariajul sau se dovedeste a fi nefericit, decide sa plece la Paris unde incepe sa practice prostitutia. Se intampla sa se cunoasca cu contesa Valtesse de la Bigne, care o initiaza in arta seductiei si o transforma dintr-o femeie de strada intr-o femeie interesata de pictura, muzica si literatura. Apoi tanara ajunge vedeta la Folies Bergeres, un cabaret care functioneaza si astazi in Arondismentul 9, la Paris. Devine o demimondena, rivala a celebrei in epoca "La Belle Otero". In 1920 se casatoreste, pentru a doua oara, cu printul Georges Ghika. Ea avea 51 de an, iar printul era cu 20 de ani mai tanar... Aceasta casatorie functioneaza doar 16 ani, dar frumoasa Liane de Pougy nu mai divorteaza, ci doar se separa de print. Acesta o paraseste, indragostit de o femeie...

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...

INEDIT: VIDEOINTERVIU CU REGINA MARIA_ROMANIA_9 MAI 1929

Vizita Reginei Maria in America, in toamna anului 1926, a creat multa valva in presa de peste Ocean. Camerele video au insotit-o peste tot, oficialitatile i-au adus omagiile, poporul american a privit-o cu admiratie. Regina insasi a relatat in jurnalul sau impresiile pe care vizita peste Ocean i le-au lasat. Trei ani mai tarziu, cand o echipa a Fox Movietone News a venit in Romania, Regina a inregistrat un interviu vide o in care vorbeste despre aceasta calatorie fascinanta, dar si despre viata ei si despre speranta. Filmul de arhiva apartine si este pastrat in biblioteca University of South Carolina si cred ca nu a fost vizionat pana acum decat, eventual, in cercuri restranse. L-am descoperit dupa o cercetare minutioasa si cred ca este momentul sa il fac cunoscut. M-as bucura sa aflu impresiile dvs despre aceste imagini pretioase care apartin istoriei Romaniei moderne, despre aceasta Regina atat de iubita, descoperita in anii din urma putin cate putin si care mai are inca, la atatia...