Treceți la conținutul principal

Momente inedite cu Regele Mihai relatate de Emil Hurezeanu, singurul jurnalist care l-a insotit in Romania in cele doua vizite din anii 90_preluare: hotnews.ro

Ultima seara, ultima noapte, la Versoix. Regasim casa Regelui, ca un muzeu  al lumii dinaintea erei noastre. Dupa 48 de ore de triumf in Romania, totul pare strimt, surd si mut. Dar la masa, avem cu totii senzatia, Regele , Regina, Bricoveanu, englezii si jurnalistul , ca auzim chemarea miilor de glasuri, ca printr-o pilnie din adincuri marine. Asa cum se aude vuietul marii in scoica, ajungea la noi in surdina un coral profund al bucuriei si suferintei , rezumatul filtrat, mental dar parca si acustic inca, al marii comuniuni.
In timpul cinei, suna telefonul.
Raspunde Regina, vorbeste englezeste. Il chema , revenind, pe Rege: „Du-te la telefon, Michael,  e Juan Carlos, Regele Spaniei, vrea sa te felicite“. Regele se supune  si, cu receptorul in mina, mai mult priveste decit vorbeste. Se-ntoarce , se aseaza la masa si spune doar atit: „E varul nostru bun si apropiat. Am vorbit putin si cu Regina Sophia. Au spus ca au fost martorii unui miracol de Pasti in Romania, chiar daca doar la televizor. Sunt fericiti pentru noi. Ce vrei, familia tot familie…“ 
Regele isi stringe nesigur servetul in miini, cu un gest jenat, de taran calugar care-si face doar datoria cu nesfirsita credinta in Dumnezeu si poporul lui. 
A cazut cortina. S-a lasat, pentru ultima oara, iarna adanca.
SURSA FOTO SI TEXT: hotnews.ro

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Prima nunta a Romaniei Regale: Carol si Elisabeta

Principele Carol al României a plecat, în 1869, în Occident să-şi aleagă soţia. Patru criterii de selecţie a viitoarei Doamne a României trebuiau respectate: trebuia să fie de acelaşi rang, să aibă o dotă pe măsură, să aibă o moralitate impecabilă şi familia, relaţiile şi rudele ei să sprijine politica statului român. Pe 28 septembrie 1869, prințul Carol a plecat spre Baden, unde urma să se întâlnească cu familia regală prusacă. Prințul Friedrich Wilhelm l-a îndemnat să lase deoparte toate celelalte probleme şi opţiuni și să încerce să o întâlnească pe prințesa Elisabeta de Wied, pe care Carol o cunoștea deja din 1861. Kronprinţul considera ca Elisabeta are exact acelaşi devotament în ceea ce privește îndatoririle oficiale ca prințul însuși. Friederich Wilhelm a propus chiar să organizeze el însuşi o întâlnire, ca și cum ar fi întâmplătoare, la Darmstadt, pe 13 octombrie, iar Carol al României a fost imediat de acord. Între timp, Carol a făcut o vizită în Franţa. Împăratul franc...
6 comentarii
Citiți mai multe

Cum au umilit-o comuniştii pe Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România

Alice Voinescu s-a născut pe 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. La vârsta de cinci ani fetiţa știa să citească în română și germană, iar la șase ani învață limba franceză. Alice a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din București şi în 1908 şi-a luat licența în filozofie cu Titu Maiorescu, apoi, la insistențele acestuia, familia o trimite la studii în Germania și Franța pentru pregătirea unui doctorat. În 1913 obține doctoratul în filozofie la Sorbona, sub îndrumarea lui L. Levy-Bruhl, apoi i se propune o catedră la o universitate din Statele Unite și un post de lector la Paris. Alice Voinescu le refuză pe amândouă, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică și istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din București, apoi conduce catedra de ...
7 comentarii
Citiți mai multe

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe