Treceți la conținutul principal

Momente inedite cu Regele Mihai relatate de Emil Hurezeanu, singurul jurnalist care l-a insotit in Romania in cele doua vizite din anii 90_preluare: hotnews.ro

Ultima seara, ultima noapte, la Versoix. Regasim casa Regelui, ca un muzeu  al lumii dinaintea erei noastre. Dupa 48 de ore de triumf in Romania, totul pare strimt, surd si mut. Dar la masa, avem cu totii senzatia, Regele , Regina, Bricoveanu, englezii si jurnalistul , ca auzim chemarea miilor de glasuri, ca printr-o pilnie din adincuri marine. Asa cum se aude vuietul marii in scoica, ajungea la noi in surdina un coral profund al bucuriei si suferintei , rezumatul filtrat, mental dar parca si acustic inca, al marii comuniuni.
In timpul cinei, suna telefonul.
Raspunde Regina, vorbeste englezeste. Il chema , revenind, pe Rege: „Du-te la telefon, Michael,  e Juan Carlos, Regele Spaniei, vrea sa te felicite“. Regele se supune  si, cu receptorul in mina, mai mult priveste decit vorbeste. Se-ntoarce , se aseaza la masa si spune doar atit: „E varul nostru bun si apropiat. Am vorbit putin si cu Regina Sophia. Au spus ca au fost martorii unui miracol de Pasti in Romania, chiar daca doar la televizor. Sunt fericiti pentru noi. Ce vrei, familia tot familie…“ 
Regele isi stringe nesigur servetul in miini, cu un gest jenat, de taran calugar care-si face doar datoria cu nesfirsita credinta in Dumnezeu si poporul lui. 
A cazut cortina. S-a lasat, pentru ultima oara, iarna adanca.
SURSA FOTO SI TEXT: hotnews.ro

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Daca v-a placut articolul si imaginile sau aveti comentarii si completari, va rog sa imi scrieti

Postări populare de pe acest blog

Destinul Marchizei de Pompadour

Jeanne Antoinette Posson, devenită mai târzu marchiză de Pompadour, l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745, la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei Delfinului si a fost cea mai cunoscută amantă a regelui Frantei. Era o femeie extrem de frumoasă, conform gustului epocii, primise o ed ucație aleasă, era cultă, inteligentă și il iubea pe rege. Avea însă un defect major: nu avea niciun rang nobiliar. Regele, pentru a-i permite să să prezinte la Curte și pentru a deveni doamnă de onoare a reginei, i-a oferit titlul de marchiză. Ludovic a fost obligat să procedeze astfel, mai ales dupa ce s-au înmulțit cârcotelile la adresa tinerei Jeanne Antoinette căreia i se spunea poissonnades (un cuvânt asemănător cu "tocană de pește"). În ciuda criticilor persistente referitoare la condiția ei socială și intelectuală, madame de Pompadour a avut o mare influență asupra artelor în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea. Trebuie spus că, la prima ei căsătorie, a primit ca ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Călugărița-sublocotenent Marina Hociotă, în slujba țării în timpul celor două războaie mondiale

Marina Hociotă s-a născut pe 19 august 1896 într-o familie de ciobani din Săliște, lângă Sibiu. Tatăl ei a murit de gută înainte ca fetița să împlinească 12 ani, iar această pierdere a făcut-o pe Marina să-și părăsească satul natal la vârsta de 14 ani și să traverseze munții Carpați la Mănăstirea Văratec, în România. S-a adăpostit aici și a devenit călugăriță la 18 ani, luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei, Maica Melania Cruțiu. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, în timpul celor doi ani de neutralitate a României, Crucea Roșie a organizat cursuri speciale de asistență medicala în mai multe centre din țară, inclusiv la Mănăstirea Văratec. Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar: „Vă puteți închipui ce bucurie am simțit când am putut să slujim și să ajutăm pe frații noștri, care s-au angajat în luptă pentru a ne elibera de sub jugul străin, unguresc.” În mai 1916, Ministerul de Război a pregătit mobilizarea generală, iar Maica Mina a fost repartizat la sp...
2 comentarii
Citiți mai multe

Leagănul Sfânta Ecaterina, ultima casă a prințesei Ecaterina Olimpia Georgeta, fetița răpită de tatăl său, așezământ creat și finanțat de familia Cantacuzino pentru alinarea suferințelor orfanilor

În 1897 a luat ființă Societatea de asistenţă socială Leagănul Sf. Ecaterina care avea să se îngrijească de înființarea un institut pentru creșterea copiilor  sărmani nou născuți. Fondat din inițiativă privată, Leagănul Sfânta Ecaterina primea în creștere copiii părinților sărmani, copiii rămași fără mamă, dar și tinerele necăsătorite, devenite mame, pentru a-și crește aici copiii și a evita astfel riscul de a-i înstrăina, singura condiție pusă acestora fiind să alăpteze și un nou născut orfan. Din comitetul fondator făceau parte Ecaterina Cantacuzino, care era președinta societății, Teodora Văcărescu, Irina Cantacuzino și doctorul Toma Ionescu. Medicul așezământului era Mihail Mirinescu, iar primăria Capitalei a donat terenul de lângă Arcul de Triumf 20.000 de metri pătrați pe care s-au clădit, în timp, șapte pa vilioane. Societatea a fost înființată din inițiativa Irinei, care a încercat, prin ajutorul pe care îl dădea copiilor orfani, să-și aline suferința provocată de pierderea...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe